Lipsă de omenie în pandemie: românii imunizaţi refuză să doneze plasmă pentru bolnavii de Covid-19

Lipsă de omenie în pandemie: românii imunizaţi refuză să doneze plasmă pentru bolnavii de Covid-19

Transfuzia de plasmă poate salva pacienţii infectaţi cu COVID-19. FOTO: Alexandru Tarlev

Medicii din mai multe judeţe semnalează faptul că sunt în continuare foarte puţini donatori de plasmă, mulţi dintre cei care s-au vindecat de Covid-19 preferând să stea deoparte. Lipsa donatorilor face ca mulţi bolnavi în stare gravă să nu poată fi trataţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tratamentul cu plasmă al bolnavilor de Covid-19 aflaţi în stare gravă este în impas în România, motivul principal fiind, după cum afirmă medicii din mai multe judeţe, lipsa donatorilor. Aceştia trebuie să provină din rândul celor care s-au vindecat de boală, însă mulţi dintre ei preferă să stea deoparte, sub tot felul de pretexte care pun sub semnul întrebării omenia românilor. Statistica naţională este nemiloasă: doar aproximativ 500 pacienţi vindecaţi au donat plasmă, în condiţiile în care peste 37.000 de persoane sunt compatibile.
 
Spre exemplu, doar doi clujeni au beneficiat de transfuzia cu plasmă convalescentă COVID-19, de la începutul pandemiei şi până la mijlocul lunii august, conform unui răspuns primit de „Adevărul” de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj (CRTSC) în data de 18 august. 
 
În ambele cazuri, persoanele au supravieţuit. În schimb 49 de persoane au decedat în spitalele din Cluj, până la data amintită, fără a beneficia de transfuzia care le-ar fi putut salva viaţa. La această statistică sumbră se adaugă aproximativ câte o persoană decedată pe zi. De ce nu se fac mai multe transfuzii cu plasmă la Cluj? Răspunsul diferă în funcţie de persoana care îl furnizează.
 
Adriana Sime, directoarea Centrului de Transfuzie, instituţia care trebuie să-i contacteze pe pacienţii vindecaţi şi să-i convingă să doneze plasmă, spune: „Am răspuns pozitiv la toate solicitările”.  Violeta Briciu, directorul medical al principalului spital COVID-19 din Cluj - Spitalul de Boli Infecţioase - că de fapt „au existat câteva solicitări la care nu s-a răspuns pozitiv”.
 
Ambele cadre medicale admit însă că foarte puţine persoane au donat plasmă la Cluj – mai exact, la mijlocul lunii august, erau 11 donatori din 727 de persoane vindecate şi externate, din care 579 locuiesc în judeţ. Asta înseamnă 1,5 % din toţi pacienţii vindecaţi au donat. La nivel naţional, conform Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională doar circa 2% dintre pacienţii vindecaţi au donat plasmă.
 

„Sindromul Arşinel” şi transfuzia de plasmă 

Sistemul medical din România suferă de „Sindromul Arşinel” şi când vorbim de transfuzia de plasmă. Este vorba despre prioritizarea accesului la tratament în funcţie de „importanţa” pacientului, la fel cum actorul Alexandru Arşinel a beneficiat de un transplant de rinichi fără să se fi respectat lista de aşteptare unde erau trecuţi „cetăţenii obişnuiţi”. 
 
Datele furnizate de oficialii de la Cluj ne fac să credem că există şi aici o prioritizare a pacienţilor care primesc plasmă. Directoarea Centrului de Transfuzii, Adrian Sime, explică astfel situaţia: „Am răspuns pozitiv la toate solicitările (două solicitări-nr), iar când nu am avut noi plasmă, am cerut de la alte centre de transfuzii”. Mai mult, directoarea susţine că de la cei 11 donatori au mai rămas unităţi de plasmă care aşteaptă să salveze vieţile pacienţilor. 
 
Sime precizează că tehnologia de la Centrul de Transfuzii din Cluj permite extragerea unei unităţi de plasmă de la un pacient, în condiţiile în care pentru tratamentul unei persoane este nevoie de două sau trei unităţi. Aparatura mai performantă, care nu este disponibilă la Cluj, permite, prin procedura de plasmafareză, obţinerea a trei unităţi de plasmă de la un singur pacient. Astfel, 11 donatori ar fi putut salva 11 vieţi. La Cluj este nevoie de 2-3 donatori pentru a salva o viaţă. Chiar şi aşa, la Centrul de Transfuzie mai sunt 6 unităţi de plasmă care aşteaptă să salveze alte vieţi, spune Sime. 
 
De ce nu au fost folosite şi aceste unităţi în condiţiile în care au murit 49 de persoane? „Medicii nu au cerut”, spune Sime, subliniind că s-a răspuns pozitiv la toate solicitările. 
  

49 de pacienţi puteau avea încă o şansă 

Cu alte cuvinte, medicii au considerat că pentru cei 49 de pacienţi decedaţi, tratamentul nu ar fi fost necesar. Pe ce bază? Legea (Ordinul 1.474 din 26 august 2020) stabileşte exact care sunt criteriile pe baza cărora un pacient poate primi plasmă convalescentă COVID-19. 
 
Directoarea medicală a Spitalului de Boli Infecţioase, Violeta Briciu, explică pe scurt cine sunt beneficiarii: „medicii iau în considerare aplicarea acestui tratament tuturor cazurilor servere”. În plus, Briciu a mai spus că „tratamentul nu are contraindicaţii şi rezultatele au fost pozitive, cei doi pacienţi de la Cluj scăpând cu viaţă”. 
 
Cum se poate explica, în aceste condiţii, faptul că la Centrul de Transfuzie sunt disponibile unităţi de plasmă şi nu sunt folosite? Mai mult, în cazul în care un pacient nu este compatibil cu plasma de la Centrul de Transfuzii Regional Cluj, medicii pot solicita ajutorul şi al altor centre. Putem doar să speculăm că unii pacienţi sunt mai importanţi decât ceilalţi. 
    

Marea problemă, lipsa donatorilor. „Totul este gratuit”

Directoarea medicală de la Infecţioase, Violeta Briciu, vine cu un alt răspuns şi îşi contrazice colega de la Transfuzii: „Au existat câteva solicitări în cazul cărora plasma nu a fost disponibilă din cauza faptului că nu a existat corespondenţă în ceea ce priveşte grupa de sânge.” Briciu nu a precizat ce înseamnă „câteva”. 
 
La insistenţele „Adevărul”, ea a explicat că nu vorbim despre „zeci de solicitări”, ci doar de „câteva cazuri”. Câteva cazuri „pierdute” în comunicarea dintre cele două instituţii sunt probabil detalii la dimensiunea acestei pandemii. Cu siguranţă pentru familiile acelor pacienţi nu a fost vorba despre detalii.  
 
Briciu susţine că adevărata şi cea mai gravă problemă este faptul că pacienţii vindecaţi nu donează: „Dorinţa noastră este să putem furniza acest tratament tuturor pacienţilor care pot beneficia de el şi credem că prin creşterea numărului de donatori vom putea asigura acest lucru. Face un apel şi prin intermediul dumneavoastră către pacienţii vindecaţi”. 
 
Acelaşi mesaj îl are şi directoarea de la Centrul de Transfuzii: „Cei care sunt eligibili donării şi doresc sunt foarte bineveniţi, încercăm să prioritizăm donarea de plasmă. Noi îi sunăm pe toţi cei ale cărora date le primim de la medici, dar foarte mulţi refuză. Pacienţii vindecaţi pot suna direct şi vom încerca să-i programăm cu prioritate.”  Sime a mai susţinut că „donatorii nu trebuie să plătească niciun test, totul e gratuit. A fost la un moment-dat o problemă de acest gen, dar noua legislaţie a rezolvat-o”. 
 
Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor susţine că „oamenii nu sunt încurajaţi sistematic să doneze sânge sau plasmă”. El susţine că a încercat fără succes să determine o prelungire a programului de transfuzii şi în week-end. De asemenea, „donatorii ar trebui stimulaţi, recompensaţi”. 
 

Criză de plasmă şi de omenie şi în Ialomiţa

 
Problema recoltării plasmei hiperimune care poate salva alţi bolnavi se regăseşte şi la Centrul de Transfuzie Sanguină din Slobozia, unde doar şase persoane au venit să doneze. Aceştia invocă tot felul de motive pentru a nu veni la Centrul de Trasfuzie. Conform Ralucăi Cruceat, directorul instituţiei din Slobozia, la nivelul judeţului Ialomiţa, estimările arată că peste 500 de persoane s-au vindecat de COVID-19 şi ar putea fi eligibile pentru a dona plasmă hiperimună.
 
Deşi au colaborări cu spitalele unde oamenii sunt trataţi şi vindecaţi, aceştia refuză categoric să vină să doneze plasmă. Doar 6 persoane au trecut pragul instituţiei în acest scop, de când donarea de plasmă hiperimună a fost legiferată în ţara noastră. «Găsesc tot felul de scuze, de la „promit că voi veni...“ şi nu mai apar, până la „nu am timp de aşa ceva!“» susţine Raluca Cruceat.  MAI MULTE DETALII despre situaţia din Ialomiţa AICI.
 

Ce pacienţi primesc plasmă convalescentă COVID-19  

Ordinul 1.474 din 26 august 2020 stabileşte care sunt criteriile pe baza cărora un pacient poate primi plasmă convalescentă COVID-19: 
 
„Plasma se va administra doar pacienţilor critici infectaţi, confirmaţi cu COVID-19 prin metoda RT-PCR, cu vârsta de cel puţin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de PPC-DV-COVID-19 prin semnarea consimţământului informat şi care se încadrează în următoarele criterii:
 
a) se află într-o secţie de ATI, avizată de Comisia de ATI, dintr-un spital desemnat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a Listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare;
 
b) prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat;
 
c) sunt ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau în pragul intubaţiei şi ventilaţiei mecanice (dispnee severă, frecvenţă respiratorie crescută, saturaţie în oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 > 55 mmHg la pacienţii fără BPCO).”
 

Vă mai recomandăm şi:

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările