Tratamentul cu plasmă imună, iniţiat şi în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trei pacienţi aflaţi în stare gravă la Secţia de Terapie Intensivă a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti au primit, pe 1 mai, tratament cu plasmă provenită de la români vindecaţi de COVID-19. Primele rezultate sunt încurajatoare

Peste 30 de ţări din lume, printre care şi România, experimentează în acest moment terapia cu plasmă convalescentă, ca parte a tratamentului împotriva COVID-19, boala care a făcut până acum peste 200.000 de victime în toată lumea.

Plasma convalescentă se obţine de la pacienţi vindecaţi de noul coronavirus, o singură persoană vindecată putând salva - prin donare - trei pacienţi aflaţi în stare gravă. În România sunt circa 4.800 de persoane vindecate de noul coronavirus, care, teoretic, ar putea deveni donatori de astfel de plasmă salvatoare.

Terapia cu plasmă completează tratamentul medicamentos

Primele trei doze de plasmă convalescentă au fost deja administrate în premieră la trei pacienţi aflaţi în stare critică care se află internaţi la Secţia de Terapie Intensivă a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. 

Dr. Adrian Marinescu, medic primar la Institut, spune că administrarea plasmei a mers bine şi că efectele se vor vedea în zilele următoare. „Pentru fiecare pacient în parte se alege doza potrivită şi varianta cea mai bună, pentru că sunt mulţi factori care trebuie luaţi în calcul, având în vedere că este un pacient în stare gravă şi aici vorbim de multe dezechilibre care sunt la nivelul organismului”, a explicat doctorul.

Pentru a putea fi administrată prin perfuzie acolo unde este nevoie, plasma convalescentă este testată la fel ca orice produs din sânge – pentru HIV, hepatită, sifilis etc. – la centrele de transfuzii unde sunt aparatele de plasmafereză. Patru astfel de aparate există până acum în România - la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Piatra Neamţ - printr-o donaţie venită din partea unei firme care importă imunoglobuline. 

„Ar fi important ca donatorii să meargă la centre“

Primii donatori de la Bucureşti au fost medici care au mers să doneze la Centrul de Transfuzii. „Din câte ştiu eu, s-au făcut două colectări de plasmă prin plasmafereză. Doi pacienţi au dat 600 de mililitri de plasmă. S-ar mai face, dar, deocamdată, nu mai există plasmă. Deci, ar fi important ca donatorii să înceapă să se ducă către centre. Un astfel de pacient vindecat poate reveni la donare prin plasmafereză la fiecare 10 zile maximum, timp de trei-patru săptămâni, în funcţie de nivelul de anticorpi”, a spus Florin Hozoc, directorul firmei care a donat aparatele de plasmafereză. 

Prin comparaţie, dacă plasma s-ar recolta prin donare de sânge, nu s-ar putea obţine decât o doză de plasmă – adică 200 de mililitri - din 450 de mililitri de sânge. „Şi l-ai pierdut pe acel donator, care nu mai poate reveni la donare decât după şase săptămâni, când nivelul de anticorpi este mult mai mic şi nu mai are sens să recoltezi”, mai spune Hozoc. Potrivit acestuia, colectare prin plasmafereză se face la Bucureşti, deocamdată, la persoaneele care au vene foarte vizibile. 

„Doamnele de la Centrul de Transfuzii Bucureşti nu sunt foarte stăpâne pe ele şi preferă să facă plasmafereză doar de la donatorii care au venele foarte groase, deşi în străinătate plasmafereza se face de la orice donator. Dacă unui pacient poţi să-i faci perfuzie, poţi să-i faci şi transfuzie, atunci cu siguranţă poţi să-i faci şi plasmafereză. Acul de la plasmafereză e la fel de mare sau de mic cum vrei să o iei. După protocolul american, un pacient în stare critică poate primi o doză de 200 de mililitri de plasmă convalescentă în două tranşe. Jumătate din doză – 100 de mililitri, se face o pauză de 12 ore, după care primeşte cealaltă jumătate. Dar fiecare doză e de 200, şi se recoltează de la un singur pacient vindecat trei doze. În SUA se colectează chiar 800 de mililitri, patru doze”, spune sursa citată.

Medicul de la centrul de transfuzii este cel care stabileşte cine se califică pentru donare şi cine nu, în funcţie de dosarul medical al pacientului externat şi de bolile asociate pe care acesta le poate avea. Administrarea plasmei convalescente implică acordul pacientului sau al familiei, în situaţia în care acesta este în imposibilitate de a-l da. 

Pacient coronavirus in Italia - spital - medic - doctor FOTO AFP

Rezultate vizibile în 48 de ore

„Din informaţiile pe care le am eu, până la ora asta, pacienţii care au primit tratamentul cu plasmă au arătat deja îmbunătăţiri. Mâine (duminică, 3 mai – n.r.), la 48 de ore de la administrare, se va face prima consemnare oficială în documentul de monitorizare care va stabili dacă există o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate. Cea mai importantă este o scădere a viremiei – a concentraţiei de virus în organism - şi o creştere a concentraţiei de oxigen în sânge. De obicei, în alte ţări care au aplicat tratamentul, în 48 de ore, concentraţia de oxigen în sânge era suficient de mare încât să reducă nevoia ca pacientul să fie ventilat mecanic”, adaugă Florin Hozoc. 

Terapia cu plasmă sangvină nu este nouă

Noul coronavirus nu are un tratament specific. Până la găsirea unui vaccin care să prevină îmbolnăvirea, medicii tratează persoanele infectate cu antiviralele pe care le au la îndemână. Terapia cu plasmă imună nu este nouă, a mai fost aplicată şi în alte infecţii virale cu rezultate mai mult decât satisfăcătoare. În ultimele două decenii, tratamentul cu plasmă a fost folosit şi în SARS şi MERS, precum şi în gripa pandemică provocată de A(H1N1). Ea este testată acum şi pentru noul coronavirus pentru că el poate fi diferit ca mod de acţiune.

Potrivit BBC, Agenţia Americană pentru Securitatea Alimentelor şi Medicamentelor – FDA – a autorizat de urgenţă folosirea medicamentului Remdesivir pentru tratamentul împotriva COVID-19. Aceasta înseamnă că el poate fi folosit în spitale pentru persoanele aflate în stare gravă. Medicamentul este folosit, de regulă, pentru a trata bolnavii de Ebola şi ar scurta perioada de recuperare de la 15 la 11 zile, potrivit studiilor. 

vaccin

AstraZeneca, parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a produce vaccinul împotriva Covid-19

Firme farmaceutice şi cercetători de la universităţi de top s-au mobilizat pentru găsirea unui vaccin eficient împotriva COVID-19. 

AstraZeneca, companie anglo-suedeză, cu sediul la Cambridge, a făcut un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a produce un astfel de vaccin, dacă studiul clinic aflat în desfăşurare se va finaliza cu rezultate bune, scrie The Guardian. Formula vaccinului - numit ChAdOx1 nCoV-19 - destinat prevenirii îmbolnăvirii a fost dezvoltată de specialişti de la Oxford şi testată pe mai mult de 1.100 de voluntari sănătoşi în prima fază a studiului clinic, în cinci centre din sudul Angliei. Voluntarii au vârste între 18 şi 55 de ani, iar primele rezultatele ale studiului ar putea fi disponibile în luna mai. 

Zeci de milioane de doze până la finalul anului

Pascal Soriot, directorul executiv al AstraZeneca, a spus că această colaborare combină expertiza în vaccinologie a cercetătorilor universitari cu posibilitatea de producţie şi de distribuţie a companiei farmaceutice. „Speranţa noastră este ca prin această unire de forţe să putem accelera globalizarea unui vaccin care să combată virusul şi să protejeze oamenii de această pandemie mortală, într-o singură generaţie”, a afirmat Soriot. 

Dacă acest vaccin va fi un succes, fazele următoare ale trialului clinic vor putea avea loc la mijlocul acestui an, paşii fiind mult mai acceleraţi comparativ cu ai unui proces obişnuit. 

Compania farmaceutică intenţionează să producă zeci de milioane de doze până la finalul anului, dacă vaccinul se va dovedi eficient, şi a declarat că va colabora cu partenerii internaţionali pentru distribuirea vaccinului, care va fi disponibil inclusiv în ţările cu venituri mici şi medii.

Prof. Sir John Bell, profesor de medicină la Oxford, a afirmat că universitatea şi AstraZeneca intenţionează să lucreze împreună pentru „mulţi ani de acum încolo” ca să facă faţă pandemiei. „Credem că împreună vom fi într-o poziţie puternică pentru a începe imunizarea împotriva coronavirusului, odată ce avem aprobat un vaccin eficient”, a conchis acesta.  

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite