FOTO Viaţa pacienţilor cu COVID-19. „Mâncare oribilă“: conserve de peşte, parizer, pateu şi multă, multă pâine

Doi tineri povestesc experienţa pe care au avut-o în pandemia de  COVID-19 la Cluj. Florina, venită de la schi din Austria infectată cu COVID-19, a fost internată o lună de zile în spital, având simptome de răceală uşoară. Deşi a locuit cu iubitul ei timp de o săptămână, acesta nu a fost testat, dar a fost trimis în autoizolare timp de o lună.

Cum au trăit experienţa COVID-19 un cuplu de tineri clujeni. Ea – venită de la schi din Austria infectată cu coronavirus - a locuit împreună cu el circa o săptămână până au început simptomele de răceală uşoară. Florina (care a dorit să rămână anonimă) a fost internată, iar pe Andrei l-au ţinut acasă, în autoizolare. 

O lună ea în spital, o lună el în carantină, acasă. Andrei trebuia să stea 14 zile în autoizolare, dar baza de date de la Direcţia de Sănătate Publică a fost compromisă, astfel că l-au obligat sa mai stea 14 zile.
 

Florina povesteşte despre tratamentul primit, despre condiţiile din spitalele în care a fost internată – Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie, şi despre mâncarea primită. Andrei vorbeşte despre relaţia pe care a avut-o cu Direcţia de Sănătate Publică, cu poliţistul care-l verifica şi despre zecile de telefoane pe care le-a dat pentru a aflat ce să facă. 

A venit de la schi din Austria cu COVID-19

„Forina a fost la schi în Austria, la Ischgl. Pe 13 martie, când s-a întors, Austria nu era considerată zonă roşie. A mers la schi cu prieteni de aici şi cu câţiva austrieci, care, apoi au fost testaţi pozitiv cu coronavirus. Pe 19 martie, a făcut febră, a fost un pic moale, a avut simptome clasice de răceală, dar aflând că prietenii austrieci au corona, am decis să sunam la Ambulanţă. A ajuns ambulanţa după vreo 12 ore, nefiind prioritar apelul”, povesteşte Andrei.  

Au fost duşi amândoi la Spitalul de Infecţioase. Testată a fost doar Florina, deşi a stat împreună cu Andrei circa 6 zile de la venirea ei din Austria. „Pe mine nu m-au testat pentru că eram asimptomatic. Florina  a rămas peste noapte la spital, iar pe mine m-au trimis acasă cu Bolt. Mi-au spus că mă descurc eu”, a relatat tânărul.

Florina a rămas o lună în spital, din 19 martie până în 19 aprilie, iar Andrei a fost trimis acasă în auto-izolare, tot o lună de zile.

„Eu am fost asimptomatic, nu ştiu dacă am avut boala sau nu. Am tot stat acasă- fără simptome. Am insistat să mă testeze, spunându-le că dacă iubita mea a fost testată pozitiv, şansele sunt mari să am şi eu. Mi s-a spus că nu fac teste la cei fără simptome”, spune tânărul. 

Staţiunea Ischgl din Austria a devenit un focar de coronavirus care a răspândit infecţia în toată Europa. FOTO: Ischgl.com

14 zile de carantină pentru o greşeală a DSP

Primele 14 zile le-a petrecut singur: „Singurul contact l-am avut cu poliţistul care a venit să mă verifice. Un băiat de nota 10, mă suna să vadă ce fac, a venit la geam să mă verifice, îmi dădea tot felul de sfaturi”.

La două zile după ce a expirat termenul de autoizolare de două săptămâni, a fost sunat de la Poliţie: „Andrei, tu ai ieşit din ţară?” „Nu”. „Figurezi că ai părăsit ţara sau că ai intrat în contact cu cineva care a fost în zonă roşie”.

Soluţia găsită de DSP: încă 14 zile de autoizolare, iar dacă ar fi părăsit casa în această perioadă, ar fi fost trimis în carantină obligatorie, într-unul dintre imobilele pregătite pentru asta de autorităţi. 
 

Am sunat la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) să verific. „De atunci am sunat zilnic de zeci de ori la DSP, care mă trimitea la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), care, la rândul lor, mă puneau să revin la DSP. A fost un ping-pong din acesta, până când cei de la DSP au admis că li s-a dat peste cap baza de date şi erau mai multe persoane în situaţia mea. Mi s-a spus să fac o adresă pentru a se soluţiona problema, dar să nu ies din casă”. Au trecut cele 14 zile de carantină şi încă nu a primit răspuns. A fost nevoit în continuare să apeleze la familie să-i facă aprovizionarea. 
După ce au expirat cele 14 zile de autoizolare, a mers la Spitalul Judeţan să-şi facă un test plătit pentru COVID-19. I-a ieşit negativ. „Sigur am avut, dar a trecut de la sine”, spune Andrei.

Andrei spune despre poliţistul care l-a verificat dacă stă în casă, că a fost „un băiat de nota 10”. FOTO: Adevărul

„Prietenii mei din Austria cu aceleaşi simptome erau trataţi cu Paracetamol”

Florina a fost internată în prima fază la Spitalul de Boli Infecţioase, apoi la Spitalul de Pneumoftiziologie. „Am avut simptome minime de răceală. Nimic grav. Dacă nu era pandemie de COVID-19 nu aş fi sunat la ambulanţă. Am sunat la ambulanţă pe la ora 13, iar maşina a ajuns la 1 noaptea”, povesteşte tânăra. La Infecţioase a fost testată, prietenul ei, alături de care a stat zile întregi, nu a fost testat. A doua zi, a aflat că este infectată. La Infecţioase a fost internată timp de două săptămâni, urmând un tratament de 10 zile cu Kaletra (o combinaţie de doze fixe de medicamente pentru tratamentul şi prevenirea HIV/SIDA), apoi 5 zile a primit vitamina C. „Am fost surprinsă, deoarece prietenii mei din Austria cu aceleaşi simptome erau trataţi cu Paracetamol”, povesteşte Florina.  

Despre Spitalul de Boli Infecţioase spune că „a fost curat, se dezinfecta. Condiţii decente. Nu am de ce să mă plâng. Fiind persoană contagioasă, am înţeles de ce stăteam singură, izolată în salon, cadrele medicale fiind echipate tot timpul”.

„N-am văzut o lună de zile o legumă crudă”  

În ceea ce priveşte mâncarea, aceasta era adusă din exterior, de familie. „O lăsau la poartă şi asistentele mi-o aduceau. Mâncarea de spital nu era bună. Dimineaţa, primeam unt cu marmeladă sau dulceaţă într-un ambalaj mic. Mai primeam cremvurşti, ouă fierte. N-am văzut o lună de zile o legumă crudă la niciunul dintre cele două spitale. Singura chestie mai sănătoasă au fost merele. Câteodată primeam câte un măr. În rest, sarmale, fasole, mazăre, orez, cartofi. Nu era mâncare dietetică, nu pentru cineva care ar trebui să se refacă. 

A fost testată la 7 zile şi la 14 zile şi a ieşit tot pozitivă. „Nu aveam simptome, dar mi-au spus că aşteptăm să mă negativez. Astfel, am fost transferată după două săptămâni la Pneumoftiziologie cu încă o persoană în cameră. Împărţeam o baie la două saloane. Eram patru paciente maxim la aceeaşi baie.”

Prima seară la Pneumologie a dormit cu geaca pe ea: „Era frig de numa. Am vorbit şi apoi s-a rezolvat. Aici nu era dezinfectant în salon. Ne-am adus spirt de acasă şi  am dezinfectat unele zone. NU pot să zic că nu se făcea curăţenie, dar se făcea superficială. Era mizere, de exemplu, pe marginile caloriferelor. Nu aveau suport de prosoape sau de hârtie igienică la toaletă, nimic. Puneam pe chiuvetă tot ce aveam”.  

Conservă de peşte şi o jumătate de pâine la masa de seară. FOTO: Arhivă personală „Mâncare oribilă”

Dacă la Infecţioase era consultată periodic, la Pneumoftiziologie, spune că „medicii nu s-au atins de mine, să-mi ia o tensiune, să mă asculte la plămâni. La Infecţioase veneau medicii, mă întrebau cum mă simt, mă monitoriza, la Pneumoftiziologie, comunicare zero. Nu mi-au dat niciun fel de tratament, nimic. Era un fel carantină la spital. Personalul medical a fost foarte panicat în prima fază, apoi s-au mai relaxat. Cu greu am reuşit să conving să-mi explice de ce mi s-a luat sânge de 3 ori”.  

Florina susţine că la „Pneumo, mâncarea era oribilă. Dimineaţa, o bucăţică de unt sau margarină, cu o dulceaţă ambalată, care se amestecau într-o caserolă plus pâine. La amiază şi seara, primeam conserve de peşte sau pateu şi, câteodată un măr, plus jumătate de pâine. De asemenea, am primit parizer, nu ştiam că se dă aşa ceva la bolnavi. Nu au lipsit cremvurştii şi sarmalele.” 

Florina crede că în ultimele două săptămâni crede că a stat degeaba la spital. „Am menţionat că am unde să stau acasă izolată, dar s-a refuzat vehement”, arată tânăra. Testul a ieşit negativ după o lună de zile.