FOTO Ii vechi, dar în vogă şi azi. Povestea cămăşii tradiţionale din Mărgău, unică în România

FOTO Ii vechi,
dar în vogă şi azi. Povestea cămăşii
tradiţionale din
Mărgău, unică în
România

Cămaşă cu ciupag (broderia trapezoidală de sub gât) din zona Mărgău FOTO Florina Pop

O învăţătoare de la poalele Apusenilor a lăsat o moştenire nepreţuită: peste 2.000 de obiecte ce reconstituie viaţa ţăranului român din comuna clujeană Mărgău. Printre minunăţiile donate Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj se numără şi peste 350 de ii unice în România prin broderia de sub gât, numită ciupag. Câteva cămăşi de Mărgău pot fi admirate la muzeu de vineri, 23 iunie, de Ziua Universală a Iei, până la sfârşitul lui iulie.

„E extrem de rară o astfel de colecţie. Nici nu ştiu dacă mai există o colecţie aşa de mare dintr-un singur tip de artefact şi dintr-o singură comună“, ne spune Tekla Tötszegi, director adjunct al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, referindu-se la colecţia Mariei Panea, o învăţătoare din comuna Mărgău. Dăscăliţa a adunat peste 2.000 de obiecte din gospodăria ţăranului din zona Mărgău-Călăţele, inclusiv piese vestimentare. În 1975 le-a donat Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.

Până acum, cămăşi din colecţia dăscăliţei din Mărgău nu au mai fost expuse.

„Anul acesta am ales să prezentăm o selecţie de cămăşi originale, de mare vechime, dintr-o zonă restrânsă: comuna Mărgău, situată în Depresiunea Călăţele, judeţul Cluj. Majoritatea pieselor expuse au fost colecţionate de către inimoasa învăţătoare Maria Panea, originară din localitatea Mărgău, prezenta expoziţie reprezentând un gest de recunoştinţă adus acestei atitudini de înaltă ţinută civică.

Este foarte rar ca un muzeu să posede o colecţie atât de mare - peste 350 de exemplare - dintr-un singur tip de artefact şi dintr-o singură comună. O asemenea situaţie face posibilă o analiză aprofundată a bogăţiei stilistice, a evoluţiei structurale, a decorului, a tehnicilor de ornamentare întâlnite la somptuoasa cămaşă mărgăoană. În acelaşi timp, expoziţia constituie un omagiu adus fetelor şi femeilor de odinioară, care – creând aceste piese de mare diversitate decorativă şi înaltă valoare artistică – au generat un fond inestimabil de modele pentru creatoarele contemporane dornice să se conecteze la fluxul creator al artei tradiţională“, arată, pe Facebook, reprezentanţii Muzeului.


Cămăşi cu ciupag

Împreună cu Ancuţa Mocan, Tekla Tötszegi a pregătit expoziţia de Ziua Universală a Iei. Dacă acum doi ani prezentau ii din colecţia Cantacuzino-Brătianu, vineri, 23 iunie, vor prezenta piese dintr-o colecţie specială. „Este foarte rar ca un muzeu să posede o colecţie atât de mare – peste 350 de exemplare – dintr-un singur tip de artefact şi dintr-o singură comună“, spune Tekla Tötszegi.

Expoziţia cuprinde câteva zeci de cămăşi tradiţionale, bucăţi de cămăşi, o ladă de zestre, o rochie de mireasă, dar şi mai multe cămăşi de lăuze. „Maria Panea a încercat să salveze şi cămăşile rupte care nu mai puteau fi folosite. Ea le colecţiona şi le tăia şi astfel păstra modelele“, zice Tekla Tötszegi.


Rostul manifestării, adaugă aceasta, e să pună în evidenţă această piesă vestimentară minunată care să arate diferenţele, caracterul, marca identitară a cămăşii de Mărgău şi evoluţia acesteia. Cămaşa tradiţională a femeilor de odinioară din zona depresiunii Călăţele şi a comunei Mărgău are ceva nemaîntâlnit în ţară: ciupag.

Cămaşa cu ciupaj era răspândită mai ales în mijlocul şi nord-vestul Transilvaniei, în Ţara Lăpuşului, în Năsăud, pe Valea Superioară a Mureşului, în Câmpia Transilvaniei, în Ţara Moţilor, în Sălaj, în depresiunea Călăţele. Se făcea din cânepă, cânepă cu bumbac sau, apoi, doar din bumbac.

„Ciupagul e partea trapezoidală de sub gât, executată pe muchiile cutelor. Înainte probabil era o cămaşă simplă de tip carpatic - cu mânecile care pornesc din guler - şi probabil cu deschizătură în faţă, dar deoarece au vrut să scoată în evidenţă partea asta a pieptului a ajuns în spate deschizătura. Ciupagul e cusut cu mâna“, ne explică Tekla Tötszegi.

Şi mâneca are multe decoraţiuni. Are o cusătură peste cot, un fel de dungă verticală, apoi vine o cusătură lată numită brăţară şi care - ca şi ciupagul - e cusută pe muchia cutelor. „Ce e specific Mărgăului e această trăsură e destul de lată şi relativ de sus, deasupra cotului. Apoi urmează un volan foarte larg, mult mai lung decât în alte zone. De obicei apare şi o dantelă. Toate câte am văzut erau dantele industriale – albe sau negre. Neagră apare pe cămăşile brodate cu negru. Trunchiul e relativ scurt, se încheie sub sâni. Iar cămăşii i se adaugă poalele croite separat, dar se cos împreună“, continuă unul dintre curatorii expoziţiei.


Mai sunt expuse şi alte două modele de cămăşi - un spăcel care e o cămaşă tradiţională fără ciupag şi cu deschizătură în faţă şi un model care a apărut la mijlocul secolului al XX-lea şi care nu are nimic de a face cu cămaşa specifică zonei.

Modelele expuse dezvăluie armonia cromatică, diversitatea tehnică a broderiilor şi o eleganţă simplă.

„Cămaşa femeiască cu ciupag se înscrie în tipologia cămăşii cu încreţ de tip carpatin, de substrat dacic. Vechimea acestui tip de cămaşă cu încreţ este atestată şi de prezenţa ei în costumaţia femeilor dacice de pe metopele de pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi şi pe columna lui Traian. Acelaşi tip de cămaşă este reprezentată şi pe stela funerară din muzeul de la Zagreb, în costumaţia femeii din perechea de iliri în costum autohton“, notează Cristina Morariu în articolul său „Colecţia Maria Panea din Mărgău“, publicat în anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în 2004.

Miresele poartă negru

În a doua încăpere dedicată expoziţiei se află o ladă de zestre, tot din colecţia învăţătoarei din Mărgău. Alături, o rochie de mireasă brodată cu negru (foto mai jos).

„Pentru evenimentele rituale, cămaşa era întotdeauna cusută cu negru. Negrul era elementul principal, albul fiind o influenţă citadină. Cămaşa de mireasă era cusută numai cu negru. Cu cămaşă neagră se şi înmormântau femeile“, povesteşte Tekla Tötszegi.


Puţin mai încolo sunt trei cămăşi de lăuze, cu ciupag. Interesant e că în zona sânilor aveau concepută o deschizătură ca să poată alăpta. Mai încolo sunte alte modele, mai recente, de secol XX, cu diferite culori şi motive, geometrice, florale şi animale.

„Mărgăul a rămas până aproape în zilele noastre o comunitate socială în acre s-au păstrat nealterate tradiţii ale culturii populare româneşti. Piesele tradiţionale de o rară frumuseţe, ţesături, lemn, ceramică, construcţii gospodăreşti – aflate în patrimoniul muzeului nostru şi pe teren sunt o dovadă incontestabilă a unităţii şi continuităţii artei populare româneşti de pe întreg cuprinsul ţării“, sublinia Cristina Morariu.

Vernisajul expoziţiei „Decor, eleganţă, stil – cămaşa femeiască tradiţională de Mărgău“ este vineri, 23 iunie 2017, ora 13.00, la sediul muzeului. Frumoasele cămăşi rămân expuse până la sfârşitul lunii iulie.


Mai puteţi citi:

GALERIE FOTO Gumuţeasca, „limba de sticlă“ din satul lui Boc. Ultimii geamgii din Mărgău care mai vorbesc gumuţeasca

Geamgiii din zona comunei clujene Mărgău, comuna natală a fostului premier Emil Boc, au colindat ţara-n lung şi-n lat ca să-şi câştige existenţa. Ca să se poată înţelege între ei fără ca alţii să priceapă ce vorbesc, aceştia au inventat un limbaj cu totul aparte care azi este singurul argou profesional rural din România: gumuţeasca.

Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
  • Cămașa tradiționale din zona Mărgău - inclusiv cămăși cu ciupag (zona trapezoidală de borderie de sub gât) - , expuse la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj  FOTO: Florina Pop
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: