Secretul lui Ivan Patzaichin, omul Deltei: „Uram peştele în copilărie, mâncam de trei ori pe zi. Doar duminica mama tăia câte o găină, atunci eram fericit“
0
Unul dintre cei mai titraţi sportivi români, fost canoist, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat cu argint este un personaj de poveste. Ivan Patzaichin, omul Deltei, se consideră o persoană absolut normală, nepretenţioasă, dar cu mici secrete pe care a ales să ni le dezvăluie.
Recunoaşte amuzat că în copilărie ura peştele pentru că de trei ori pe zi, dimineaţă, la prânz şi seara, acestea erau bucatele pe care le gătea mama sa în satul pescăresc din Deltă, unde s-a născut. „Doar duminica tăia câte o găină şi se schimba meniul. Atunci eram foarte fericit. În rest, toate zilele erau la fel, peşte la fiecare masă. Uram peştele în copilărie, mâncam de 3 ori pe zi”, povesteşte campionul Ivan Patzaichin. Deşi în cariera sa a străbătut lumea în lung şi în lat, preparatele sofisticate nu l-au cucerit. A rămas fidel unei alimentaţii simple şi sănătoase, gastronomiei din Delta Dunării, leagănul copilăriei sale.
Astăzi însă spune că şi-ar dori să mănânce la fel ca atunci când era acasă, iar mama sa gătea dumnezeieşte. Recunoaşte că dintre toate preparatele din peşte de departe carasul prăjit cu mujdei şi mămăligă este preferatul său. Chiar dacă reţeta pare simplă, Ivan Patzaichin e de părere că trebuie să fii un bucătar bun pentru a da mâncării gustul perfect. „Praful ăla de sare trebuie să ştii cum şi când să-l pui peste peşte. Dacă îl arunci peste peşte după ce l-ai prăjit, clar nu are niciun farmec. Sarea trebuie pusă înainte pentru că altfel dă savoare peştelui. Recunosc că uneori intru în bucătărie şi prepar diverse mâncăruri, dar dacă aş putea acum m-aş întoarce la copilărie şi aş consuma peşte zilnic”, povesteşte unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a dat România.
A deschis două restaurante cu specific pescăresc
De altfel, păstrarea reţetelor tradiţionale din delta Dunării l-au determinat să deschidă două restaurante cu specific pescăresc. Unul la Tulcea, celălalt la Bucureşti. În urma unei cercetări realizate în Delta Dunării, alături de prietenul său, Vintilă Mihăilescu, antropolog, şi-a dat seama că mâncărurile tradiţionale sunt în pericol de dispariţie. Chiar turiştii au imprimat acest stil, pentru că la masă oamenii cer de toate, iar atuncii localnicii se reorientează. “Cred că este necesar să ne întoarcem la tradiţii, la gustul inconfundabil de odinioară al preparatelor pescăreşti. Ţin foarte mult la acest lucru şi recunosc, atunci când sunt în prejamă, supraveghez şi procesul de preparare a mâncării. Am bucătari din Delta Dunării, oameni de-ai locului, care ştiu reţete adevărate”, spune Ivan Patzaichin.
„Dacă ai pretenţii să fii respectat, întâi trebuie să respecţi tu”
Chiar dacă a avut o carieră spectaculoasă, a fost şi este admirat de generaţii întregi, Ivan Patzaichin spune că a rămas acelaşi om modest, care acceptă orice discuţie şi orice provocare. Aşa a fost crescut şi educat de părinţi, oameni simpli, în satul Mila 23, comuna Crişan, din inima Deltei. Întotdeauna a ţinut să respecte ceea ce-l înconjoară. „Asta am învăţat eu prima dată, să fiu respectuos. La noi în sat, comunitate mică, toţi oamenii se cunoşteau. De 5 ori în sat dacă te întâlneai cu acelaşi om, de 5 ori dădeai «Bună ziua» Pentru mine era o satisfacţie să salut pe cineva.
Chestia asta m-a însoţit toată viaţa. Am considerat că este cel mai elementar lucru pe care oamenii pot să îl facă pentru a fi mai buni, atât cu ei, cu munca lor, cât şi cu tot ce îi înconjoară. Dacă ai pretenţii să fii respectat, întâi trebuie să respecţi tu”, a explicat campionul mondial. O emblemă a României, graţie performanţelor extraordinare din canotaj, Ivan Patzaichin a povestit că succesul nu l-a schimbat niciodată. I-a plăcut să fie modest şi să-I lase pe alţii să vorbească despre succesele sale. “Nu mi-a plăcut niciodată să vorbesc despre mine. Am învăţat să fiu amabil cu toată lumea, iar atunci când oamenii mă oppresc pe stradă şi îmi strâng mâna îmi umplu sufletul de bucurie. Ce altceva mi-aş mai putea dori? Acest gest simplu şi cald spune totul”, spune fostul sportiv.
Promovează sportul şi ecoturismul
După încheierea carierei sportive, Ivan Patzainchin a devenit antrenor, iar în prezent este antreprenor social preocupat de promovarea sportului, mişcării în aer liber şi a ecoturismului.
Pe 29 iunie 2019, Ivan Patzaichin s-a aflat pentru al şaptelea an consecutiv la Călăraşi, unde a fost sărbătorită Ziua Dunării. A povestit că revine de fiecare dată cu bucurie pentru a lua parte la manifestări şi pentru a promova un stil de viaţă sănătos, pentru a-i îndemna pe oameni să facă mişcare. Totodată, a lansat şi un apel pentru a menţine curate apele care ne înconjoară, pentru a respecta natura.
„Am observat că în foarte multe comunităţi au fost amenajate râuri, lacuri, unde am putut să desfăşurăm astfel de activităţi. La început nu aveam unde, eram înconjuraţi de mizerie. La Giurgiu şi la Alba Iulia, de exemplu, au fost accesate proiecte europene pentru navigaţie şi agrement.
Acest lucru ne-a determinat să lansăm proiectul Apele Unite Române(AUR) prin care încercăm să-i responsabilizăm pe oameni să păstrăm nealterată natura. Oamenii trebuie să se dezobişnuiască să mai arunce gunoiul la râu. Delta noastră, cu forma ei de inimă, colectează de fapt, prin intermediul Dunării, toate apele curgătoare din toate provinciile ţării. Fiecare picătură de apă din râurile României ajunge la un moment dat în marea inimă verde a Deltei, înainte de vărsarea în mare”, a spus campionul, care este şi preşedintele Asociaţiei Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23.
Carieră spectaculoasă
Ivan Patzaichin va împlini pe 26 noiembrie 70 de ani. S-a născut în satul Mila 23, comuna Crişan, ca fiul lui Vicol şi Alexandra. S-a născut în ziua în care în satul său se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23, iar părinţii săi au decis să poarte numele Ivan, sfântul zilei respective. Până la plecarea sa la Bucureşti, viaţa lui s-a petrecut între Mila 23 şi Sulina (unde îşi petrecea vacanţele la bunici) şi, uneori, Tulcea. Începând de la vârsta de 16 ani a fost încadrat ca ajutor de pescar, ajutându-l pe tatăl său. Ivan şi-a început cariera la Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti în luna martie 1967, unde a fost recomandat de nişte consăteni ai săi. Aceştia practicau kaiac-canoe şi ieşiseră campioni mondiali în urmă cu un an. Acest fapt l-a ambiţionat pe Ivan să încerce şi el să practice acest sport. În doar un an şi jumătate de la sosirea la Bucureşti, a câştigat prima medalie olimpică de aur la Jocurile Olimpice din Mexic, în octombrie 2018, la proba de canoe 2, 1.000 m, împreună cu Serghei Covaliov. A făcut parte din Clubul Sportiv Dinamo Bucuresti timp de 43 de ani, 18 ani în calitate de sportiv şi 25 ani ca antrenor. Ca sportiv, Ivan Patzaichin a cucerit la Jocurile Olimpice patru medalii de aur (la Mexico City, în 1968, la Munchen, în 1972, la Moscova, în 1980 şi la Los Angeles, în 1984) şi trei de argint (la Munchen, în 1972, la Moscova, în 1982, şi la Los Angeles, în 1984).
De asemenea, la Campionatele Mondiale, Patzaichin a cucerit 22 de medalii, dintre care 9 de aur, 4 de argint şi 9 de bronz. După ce şi-a încheiat cariera de sportiv, Ivan Patzaichin a devenit, în 1985, antrenor la acelaşi club, Dinamo Bucureşti. În perioada 1993 - 2009, Patzaichin a fost coordonatorul lotului olimpic de kaiac-canoe. Palmares olimpic: aur Mexico 1968 canoe C2 - 1.000 m; aur München 1972 canoe C1 - 1.000 m; argint Munchen 1972 canoe C2 - 1.000 m; aur Moscova 1980 canoe C2 - 1.000 m; argint Moscova 1980 canoe C2 - 500 m Aur Los Angeles 1984 canoe C2 - 1.000 m Argint Los Angeles 1984 canoe C2 - 500 m. A fost de 8 ori campion mondial, o dată european şi de 50 de ori naţional. Ca antrenor, a cucerit peste 150 de titluri la Olimpiade, Campionate Mondiale şi Europene. Începând din anul 1968 este Maestru Emerit al Sportului, în 1982 este declarat Maestru Internaţional al Sportului, iar în 1991 a devenit Antrenor Emerit. În anul 1990 i s-a decernat Ordinul Olimpic Colanul de Platină din partea Comitetului Olimpic Internaţional - cea mai înaltă distincţie a acestui for - fiind singurul sportiv român deţinător al acestui ordin.
Se încarcă comentariile...
