Ritualuri româneşti la echinocţiul de primăvară. Ce se întâmplă pe 20 martie, când focul arde iarna şi începe anul agrar

Ritualuri româneşti la echinocţiul de primăvară. Ce se întâmplă pe 20 martie, când 
focul arde iarna şi începe anul agrar

În tradiţia populară, pe 20 martie începe noul an agrar FOTO Adevărul

Echinocţiul marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea devin egale. Se întâmplă pe 20 martie, zi în care, conform tradiţiei populare, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru “a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.

“Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă directia pentru activităţi omenesţi specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”, spun specialiştii.

Încep lucrările în câmp

De altfel, în martie sunt programate toate lucrările de primăvară la câmp şi în gospodării, semn că natura reînvie. În lumea satelor încă se mai ţine cont de superstiţii. Cine mănâncă urzici în această lună, prima buruiană din martie, va fi sănătos tot anul.

Încă din primele zile ale lunii, gospodarii încep lucrul în curte şi la câmp: se curăţă livezile şi grădinile şi tot în această lună se scot stupii de la iernat. Cei care au pomi de soi în grădină şi i-au acoperit peste iarnă, luna martie este momentul perfect pentru a-i descoperi. Atenţie, însă, la nopţile friguroase, când aceşti pomi trebuie din nou acoperiţi.

“În luna martie, în funcţie de caracteristicile meteo ale perioadei, se declanşează însămânţarea culturilor de primăvară. Astfel, dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţa culturile din prima epocă: grâul şi orzoaica de primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, borceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6 grade Celsius, iar la temperatura de 6 grade se pot planta cartofi”, spun specialiştii de la Direcţia Agricolă Călăraşi.

În emisfera sudică începe toamna astronomică

Începând din 20 martie, durata zilei, faţă de cea a nopţii, va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".


La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Astfel, ziua va fi egală cu noaptea şi va creşte până la solstiţiul de vară.
 

Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.  
Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, şase luni.

Durata zilei va fi în continuă creştere

După „Mărţişor”, „Babe” şi „Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii, deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.


Din 20 martie, durata zilei va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară - adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.

Vă recomandăm şi:

Echinocţiul de toamnă: ziua scade, noaptea creşte. Intrăm în zodia echilibrului şi a reconcilierii

Superstiţii la solstiţiul de vară. Ce vrăji de dragoste se fac în cea mai lungă zi din an, când zânele fecioare plutesc peste câmpii

FOTO Fenomen astronomic spectaculos. Luna „roz“ a fost observată şi în Bărăgan

Natura se trezeşte la viaţă. Echinocţiul de primăvară, ziua în care copiii alungă frigul, iar taţii pornesc plugurile

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările