Cel mai nou soi de dovleac din România. Bun de mâncat când e crud, după uscare devine cel mai fin burete de baie

Cel mai nou soi de dovleac din România. Bun de mâncat când e crud, după uscare devine cel mai fin burete de baie

Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de Ameliorare şi Aclimatizare din cadrul SCDL Buzău FOTO I Bunilă

Ştiaţi că cel mai fin burete de baie se produce dintr-un dovleac? Are formă alungită, este comestibil doar când e verde, devine fibros după maturizare şi poate fi cultivat şi în ţara noastră. Luffa, sau buretele vegetal, este în curs de ameliorare la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău.

Despre luffa, cercetătorul Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de Ameliorare şi Aclimatizare din cadrul SCDL Buzău, spune că fructul uscat al acestei plante se transformă într-un burete de baie care are efectul gomajului, lăsând pielea catifelată.
 
„Fructul de Luffa Cylindrica, odată ajuns la maturitate, putem să-l utilizăm ca burete vegetal. Prezintă o ţesătură densă, fină, care este îmbibată în saponine. Adică, deţine un şampon natural în acele fibre din interiorul dovleacului”, explică cercetătorul Costel Vânătoru.
 
De peste un deceniu, leguma din care se produce buretele natural este cultivată an de an în serele Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, pentru ameliorarea speciei. Luffa este originară din Asia, are forma unui dovleac, este comestibilă înainte de maturizare, după care devine fibroasă.
 
„Vorbim de primul soi comercial românesc. Este de mai mulţi ani în România, însă acesta este primul soi brevetat. Deci, suntem pregătiţi cu seminţe sau răsaduri pentru cultivatori. Fructul, când e tânăr, înlocuieşte cu succes dovlecelul. În jurul acestei plante se poate crea o adevărată industrie”, precizează cercetătorul Costel Vânătoru.
 
 
În alte ţări, dovleacul din specia Luffa este materie primă pentru bureţii de baie. Nu necesită vreo procesare complicată iar ţesătura fibroasă poate fi folosită imediat după cojirea dovleacului.
 
”După curăţare, obţinem un burete vegetal care poate fi porţionat în funcţie de cerinţele pieţei. Deci, poate fi modelat şi se poate tăia din el foarte uşor. Acest mănunchi de fibre este foarte rezistent în timp, nu se degradează uşor, deoarece această este foarte densă”, explică  Bianca Muşat, cercetător în cadrul Băncii de Gene Buzău.
 
Sursa foto: Iulian Bunilă   
 
Interiorul fructului uscat se transformă într-un burete flexibil, care putrezeşte foarte greu. Când este folosit la îmbăiere, nici nu mai este nevoie de săpun, spune Bianca Muşat, deoarece buretele vegetal conţine o substanţă cu proprietăţi igienizante. 
”Sunt substanţe care curăţă pielea de impurităţi şi-i oferă un fel de gomaj. În urma spălării cu acest burete pielea rămâne curată, catifelată, se simte prezenţa benefică a acestui burete”, spune Bianca Muşat. 
 
Fructul uscat de luffa se foloseşte şi în industrie ca filtru pentru motoare, în construcţii, la izolarea termică şi fonică a caselor, dar şi în componenţa unor medicamente, precum şi ca plantă ornamentală.
 
Luffa Cylindrica se coace la începutul toamnei iar fructul poate rămâne multă vreme pe plantă, uscat. A fost aclimatizată la Buzău, iar treptat au fost create mai multe specii care s-au adaptat condiţiilor meteorologice şi pedologice de la staţiunea de cercetare.
 
Culese înainte de a deveni fibroase, fructele tinere pot fi consumate asemenea dovlecelului, iar uleiul de luffa este folosit în Statele Unite la fabricarea săpunului.
 
Luffa Cylindrica este doar una dintre numeroasele soiuri exotice de dovleac care sunt pregătite de cercetătorii buzoieni pentru a fi cultivate în ţara noastră.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările