Primele contururi ale unui acord de pace în Ucraina. SUA salută „progresele înregistrate” în discuțiile cu Zelenski, la Berlin

Președintele Volodimir Zelenski a încheiat duminică prima zi de discuții cu reprezentanții SUA Steve Witkoff și Jared Kushner la Berlin, însă discuțiile continuă pentru tușele finale ale unui plan de pace care să pună capăt războiului de amploare al Rusiei. Discuțiile vor continua luni, 15 decembrie, a transmis Biroul Prezidențial al Ucrainei pentru postul public de televiziune Suspilne.

Discuții de pace-Berlin FOTO EPA -EFE

După cinci ore de convorbiri cu ușile închise între echipa de emisari aliniată lui Trump și un președinte ucrainean semnalând flexibilitate însă fără asumarea unor angajamente finale, se ivesc contururile unui potențial final al celui mai sângeros război din Europa din ultimele decenii, cu toate că totuși cele mai importante probleme rămân nerezolvate, comentează Kyiv Post.

Conform unui comunicat al SUA, discuțiile de duminică dintre trimisul special Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și președintele Volodimir Zelenski s-au axat asupra unui plan de pace în 20 de puncte, reforme economice și reconstrucție postbelică.

„S-au făcut multe progrese”, a transmis Witkoff într-un comunicat.

Durata și componența discuțiilor – găzduite de cancelarul german Friedrich Merz – au scos în evidență convingerea Washingtonului că o deschidere diplomatică ar fi posibilă într-un final, la aproape patru ani de la invazia rusă la scară largă.

Un oficial occidental implicat în proces a descris întâlnirea drept „cea mai detaliată conversație despre etape pe care am văzut-o – mecanisme de încetare a focului, garanții de securitate și stabilizare economică, toate în aceeași încăpere”.

„Nu a fost o ședință foto. A fost o negociere dificilă de cinci ore, în care nimeni nu a pretins că eventuale schimburi nu vor fi explozive din punct de vedere politic”, a declarat oficialul pentru Kyiv Post.

Discuții de pace-Berlin FOTO EPA -EFE

Viziunea Kievului: securitatea mai întâi, teritoriul mai târziu

Din perspectiva Kievului, discuțiile de la Berlin au fost oricum, dar nu ușoare.

De altfel, înainte de discuțiile de la Berlin, Zelenski a avertizat reporterii într-un briefing pe WhatsApp că negocierile privind teritoriile – în special zonele din Donețk controlate de Ucraina – sunt „extrem de sensibile și foarte aprinse”.

„Dacă discutăm despre o zonă tampon de-a lungul liniei de contact sau despre o zonă economică unde ar fi prezentă doar o misiune de supraveghere atunci întrebarea este simplă”, a spus Zelenski, adăugând: „Dacă forțele ucrainene se retrag cu 5-10 kilometri, de ce nu s-ar retrage și forțele ruse la aceeași distanță, mai adânc în teritoriile ocupate?”

Chestiunea, a adăugat el, rămâne nerezolvată.

Potrivit oficialilor occidentali, Zelenski a adus în discuție garanțiile de securitate drept precondiție pentru orice acord final, în timp ce SUA au propus o abordare în mai multe faze, în care garanțiile ar urma să fie finalizate în timp – o etapizare pe care Kievul o privește cu prudență.

Disponibilitatea de a renunța la NATO

Cel mai important semnal de la Berlin a fost disponibilitatea declarată a lui Zelenski de a renunța la ambiția imediată a Ucrainei de aderare la NATO ca parte a unui cadru de pace – o turnură majoră pentru o țară ce a înscris acest obiectiv în constituție.

„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO – acestea sunt garanții reale de securitate”, a spus Zelenski, adăugând: „Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”.

Oficialii ucraineni subliniază însă că asta nu echivalează cu o renunțare formală la statutul de membru NATO. Mai degrabă, NATO nu ar servi drept garanție de securitate în cadrul acestui plan de pace specific.

În schimb, Kievul face presiuni pentru garanții bilaterale obligatorii din punct de vedere juridic din partea SUA, alături de angajamente din partea aliaților și partenerilor europeni precum Canada și Japonia. „Acesta este deja un compromis din partea noastră”, a declarat Zelenski.

Un oficial occidental de rang înalt a caracterizat discuțiile drept un efort de a extinde „protecția similară Articolului 5 fără Articolul 5 în sine”.

„Acesta este podul îngust pe care toată lumea încearcă să-l traverseze”, a declarat oficialul pentru Kyiv Post, adăugând: „Ucraina dorește certitudine. SUA vrea discreție. Iar Rusia vrea drept de veto asupra ambelor.”

Liderul ucrainean a subliniat că Kievul nu a avut discuții directe cu Moscova, dar a indicat că un eventual armistițiu de-a lungul liniilor actuale ale frontului ar fi acceptabil chiar și integrat într-o înțelegere mai amplă.

Recalibrarea Europei

Aliații europeni - Marea Britanie, Franța și Germani - lucrează la rafinarea propunerilor SUA care ar impune Ucrainei să cedeze teritoriu, să abandoneze ambițiile NATO și să accepte limite privind forțele sale armate.

În același timp, aceștia depun eforturi pentru stabilizarea finanțelor Kievului, inclusiv prin utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale rusești pentru a sprijini bugetele militare și civile ale Ucrainei.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a calificat angajamentul Washingtonului „un semn bun”, recunoscând totodată îndoielile cu privire la cadrul negocierilor. „Cu siguranță nu este ideal”, a spus el. „Dar nu poți dansa decât cu oamenii de pe ringul de dans”.

Pistorius a avertizat, totodată, asupra unor garanții de securitate care nu ar fi girate de SUA, el exemplificând prin decizia Ucrainei, în 1994, de a-și ceda arsenalul nuclear în schimbul unor garanții care ulterior s-au dovedit inutile. Fără o implicare americană semnificativă, a spus el, astfel de promisiuni „nu ar valora prea mult”.

„Este bine că îl avem pe cancelarul Merz implicat după întâlnirile de coordonare Ucraina-Europa de săptămâna trecută”, a declarat duminică pentru Kyiv Post Andrew D'Anieri, director asociat la Centrul Eurasia al Consiliului Atlantic.

„Este bine pentru Ucraina să arate că are aliați și «cărți de joc» în timp ce lucrează pentru un acord, chiar dacă administrația americană continuă să fie sceptică în ceea ce privește puterea și relevanța Europei”, a adăugat el.

Italia s-a evidențiat ca un jucător discret la Berlin, premierul Giorgia Meloni promovând o clauză de securitate inspirată de Articolul 5 al NATO.

Întrebările fără răspuns

Pentru susținătorii Ucrainei, discuțiile de la Berlin reprezintă atât un impuls, cât și un risc.

Într-o declarație acordată duminică seară ziarului Kyiv Post, Doug Klain de la Razom, o organizație cu sediul în SUA care sprijină Ucraina, a calificat întâlnirile drept „cea mai intensă rundă de negocieri de până acum din acest an”.

„Ucraina este în mod clar dispusă să facă concesii majore pentru a ajunge la un acord”, a apreciat el, adăugând: „Întrebarea cheie este dacă Ucraina și SUA spun da, iar Rusia spune nu - ce va face Washingtonul?”

„Dacă SUA aleg apoi să se angajeze în sfârșit într-o campanie reală de presiune împotriva Moscovei ar putea exista o oarecare speranță la pace”, a subliniat el.

Deocamdată, oficialii analizează proiectele de documente și se pregătesc să revină la masa negocierilor.

„Nimeni nu crede că s-a terminat. Dar, pentru prima dată după mult timp, cel puțin oamenii dezbat măcar despre cum să se încheie războiul – nu dacă”, a comentat un diplomat occidental.