FOTO VIDEO Şapte Scări, canionul unde îţi alegi mireasa
0
La aproximativ 15 kilometri de Braşov, în Masivul Piatra Mare, se află Canionul şi Cascada Şapte Scări, o destinaţie de o frumuseţe singulară în Europa. Legenda spune că, altădată, feciorii îşi testau alesele inimii în timpul unei plimbări prin canion.
Cristian Popa (40 de ani), şeful Serviciului de Investiţii de la Regia Pădurilor Săcele, cunoaşte toate secretele Canionului Şapte Scări, pe care le dezvăluie turiştilor veniţi să-l viziteze. A bătut drumul până la canion de mii de ori. Tot el se ocupă şi de promovarea obiectivului turistic.
„Canionul datează încă din mezozoic. Aici a fost iniţial un fund de mare (Theus) unde se spune că au locuit dinozauri. Partea de jos a canionului, care este de culoare galbenă, datează din jurasic, iar partea de sus, din triasic. La această concluzie au ajuns geologii care au făcut aici săpături şi au analizat fosile descoperite în stâncă“, povesteşte Cristian Popa.
Legenda locului
Cristian Popa a făcut prima drumeţie la canion pe când avea doar 4 ani. De atunci, a venit de peste 1.000 de ori. Priveliştea l-a fascinat atât de tare, încât a făcut din plăcerea de a veni aici o meserie şi acum se ocupă de promovarea canionului. Turiştii trebuie să afle neapărat legenda locului.
„Se spune că acest canion era locul de promenadă al mocanilor din satul Baciu (Săcele). Legendele transmise din generaţie în generaţie spun că tinerii feciori din sat îşi supuneau iubitele la două probe. Una era să le aducă în plimbare până la canion să vadă dacă sunt puternice şi nu cedează fizic. Apoi, după ce urcau împreună cele şapte scări, stăteau o noapte deasupra canionului. Dacă nu se certau deloc, atunci era meniţi să fie împreună toată viaţa. Mai sunt cupluri de tineri care aud legenda şi vor să o testeze“, povesteşte Cristian Popa.
Păsărelele şi susurul apei
Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare. Lungimea acestuia este de 160 de metri, cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 1.050 de metri. Defileul este format din şapte scări din metal cu înălţimi între 2,5 şi 15 metri, care îi dau numele şi care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Şapte Scări creşte.
Foto
Accesul la Canionul Şapte Scări se face extrem de simplu, dinspre localitatea Timişul de Sus şi Dâmbul Morii, de pe Drumul Naţional 1 (traseu banda galbenă). Turiştii ajung la canion în aproximativ o oră de mers lejer. Drumul este accesibil chiar şi copiilor. Nu este nevoie de echipament special, dar bocancii de munte sunt recomandaţi, deoarece potecile pot fi alunecoase mai ales atunci când plouă. Drumul până la canion este de o frumuseţe cum puţin mai vezi în România. Potecile te duc printr-o pădure deasă de-a lungul unui râu. Liniştea te înconjoară imediat ce intri în pădure, iar în jur nu se aud decât susurul apei şi ciripitul păsărelelor. Din loc în loc, sunt zone de relaxare unde vizitatorii îşi pot trage sufletul şi pot admira priveliştea, luminişuri pline de flori, dar şi cele trei cascade mai mici care preced canionul.
Senzatii tari, de neratat
Odată ajunşi la Canionul Şapte Scări, turiştii rămân muţi de uimire. Canionul foarte îngust, micile şuvoaie de apă care izvorăsc practic din munte şi se preling pe stânci, cele şapte scări care trebuie neapărat urcate şi zgomotul făcut de cele nouă cascade, care se prăvălesc peste munte, fac din traversarea canionului o expe-
rienţă unică. Odată ce pătrunzi în canion, te transpui într-o altă lume. Nu auzi decât ecoul cascadelor ce se revarsă în jur. Senzaţia este extraordinară şi tot corpul îţi este invadat de adrenalină.
„Mai ales străinii sunt extrem de impresionaţi. Canionul nu este unic doar în România, ci şi în Europa. Mai există unul asemănător în Austria, dar distanţa dintre pereţii canionului este mare, astfel că nu este la fel de spectaculos. Am avut deja peste 16.000 de turişti în două luni de vară, în condiţiile în care am avut doar trei zile complete cu soare“, spune Cristian Popa.
Peste 25% din vizitatori sunt străini. Chiar dacă de jos nu pare un loc care te poate speria, au fost şi turişti care nu au putut escalada cele şapte scări. „Mulţi turişti care erau claustrofobi au renunţat. Cam 5% din vizitatori renunţă. Am avut copii de 3 ani care au urcat, ancoraţi de părinţi, şi am avut oameni în toată firea care s-au blocat“, completează Cristian Popa. A treia treaptă, unde cascada are o înălţime de 15 metri, iar distanţa între pereţii canionului este de doar 2 metri, este cel mai greu de străbătut.
„Este o senzaţie extraordinară. Am cutreierat toată Europa, sunt un împătimit al muntelui, dar până acum nu am mai văzut aşa ceva. Este superb. Ai senzaţia că nu eşti decât tu singur pe lume atunci când traversezi canionul“, spune Nathan Pierce, un turist din Olanda. La fel de impresionaţi sunt şi turiştii din România. „Este senzaţional. Mi-a fost puţin frică la început, chiar am vrut să renunţ la un moment dat, dar mă bucur că nu am făcut-o. Este ceva de vis. Ai impresia că vin cascadele peste tine. Este minunat!“, afirmă Elena Cristoloveanu, o turistă din Sibiu.
Relaxare totală
Pe lângă peisajul spectaculos, canionul este recunoscut pentru minunile pe care le face asupra psihicului. „Acest loc are darul de a te linişti. Am simţit-o şi eu, au simţit-o şi turiştii. Dacă stau aici două-trei ore, îmi încarc bateriile. Aerul ozonat, pentru că suntem la 1.050 de metri altitudine, şi zgomotul făcut de apă sunt o combinaţie extraordinară pentru psihic. Am vorbit cu un turist din Bucureşti care a venit anul acesta deja de şapte ori. Mi-a povestit că o jumate de zi aici face cât o săptămână la mare. Recuperarea psihologică este negreşită. Am simţit-o şi eu pe pielea mea“, a mai spus Cristian Popa.
Subiect pentru Discovery
Deşi puţini ar crede, canionul este mult mai spectaculos iarna decât vara. Datorită zăcămintelor diferite de metal din anumite porţiuni ale canionului, iarna totul se transformă într-o feerie de culori. „Canionul este 100 de ori mai frumos iarna. Fiecare izvor care iese din canion îngheaţă, iar ţurţurii au diferite culori, verde, galben sau roşu. Spre baza canionului, culorile se combină, iar ţurţurii devin de culoarea curcubeului. A venit în iarnă o echipă de la Discovery special pentru a filma acest fenomen“, a mai spus Cristian Popa.
Canionul se poate vizita zilnic între orele 10.00 şi 17.00. Biletul de intrare în Canionul Şapte Scări costă 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Pentru grupurile organizate care trebuie să fie formate din cel puţin zece persoane şi însoţite de ghid, preţul biletului este de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii. ;
Panoramă de vis spre Masivul Piatra Mare
Turiştii care nu şi-au epuizat energia urcând la canion îşi pot continua drumeţia spre Vârful Piatra Mare, cu o înălţime de 1.628 de metri. Drumul nu este unul uşor şi este nevoie de echipament.
„Drumul până la Vârful Piatra Mare mai durează cam două ore şi jumătate de la canion. Este un traseu dificil şi este nevoie de echipament de munte. Priveliştea însă este superbă. Se văd toată Ţara Bârsei
într-o parte şi Munţii Bucegi în cealaltă parte. Toate traseele sunt marcate. Aproape de vârf este Cabana Piatra Mare, unde turiştii pot înnopta, dacă este cazul. Este mai mult un refugiu, dar sunt 20 de paturi“, mai spune Cristian Popa.
Unul dintre traseele din Piatra Mare care nu trebuie ratat este cel care trece prin Prăpastia Urşilor şi ajunge la Vârful Piatra Mare. Este un traseul dificil, dar care este accesibil şi iarna. Aici turiştii pot admira abruptul prăpastiei unde se spune că în vremurile în care în zonă nu exista traseu turistic se adunau zeci de urşi.
Zero grade Celsius, în mijlocul verii
Un alt traseu spectaculos este de la canion, la Cabana Piatra Mare, la Peştera de Gheaţă şi coboară apoi spre Cabana Bunloc. Peştera de Gheaţă este la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri, într-un mare bloc de calcar şi, dacă traseul nu ar fi marcat, cu siguranţă oricine ar trece pe lângă ea, fără să o observe.
Nu este uşor de vizitat, deoarece trebuie să urci printr-o fisură îngustă, ce variază de la jumătate de metru până la maximum un metru şi jumătate. În peşteră nu există scări, aşa că trebuie să te sprijini de pereţi ca să poţi urca.
Peştera are 50 de metri lungime şi este nevoie de haine groase. Temperatura este de zero grade vara şi mult mai mică iarna, de aici şi denumirea de Peştera de Gheaţă. Intrarea este liberă.
„Cea mai mare zonă de agrement din ţară“
Canionul Şapte Scări a fost modernizat anul trecut cu o investiţie de 300.000 de lei făcută de Regia Pădurilor Săcele. Scările de metal au fost securizate, iar pasajele au fost refăcute. De luna viitoare, turiştii vor avea la dispoziţie şi 23 de tiroliene întinse pe 2,1 kilometri care vor traversa canionul şi pădurea. „Vrem să transformăm această zonă în cea mai mare zonă de agrement din ţară. De la Prăpastia Urşilor se văd extraordinar atât Poiana Braşov, cât şi Munţii Bucegi“, spune Cristian Popa.
Cascada Tamina, alt obiectiv
În apropierea Canionului Şapte Scări, pe un drum marcat, la 1.200 de metri altitudine se află Cascada Tamina. Are 21 de metri înălţime, iar ascensiunea spre ea este destul de dificilă, treptele de acces fiind distruse. Turiştii au nevoie de echipament profesional. Cascada va fi modernizată până în anul 2014. „Vrem să construim poduri suspendate cu lanţuri pentru ca turiştii să poată traversa peste cascadă“, a mai spus Cristian Popa.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Se încarcă comentariile...
