Orologiul de la Dunăre. Ceasul-turn din Brăila dă ora exactă de peste 100 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceasul turn, simbol al oraşului Brăila Sursa: Wikipedia
Ceasul turn, simbol al oraşului Brăila Sursa: Wikipedia

Simbol al Brăilei, ceasul-turn a fost ridicat în urmă cu mai bine de un secol, pornind de la ideea unui filantrop care a iubit oraşul-port de la Dunăre. Este un monument unic în România, atât prin aspectul său – la graniţa dintr neobaroc şi Art Nouveau –, cât şi prin înălţimea lui de peste 11 metri

Monumentul, denumit „Orologiul de la Dunăre“, a fost construit în 1909, ca o împlinire a visului unuia dintre cetăţenii de onoare ai oraşului. 

Este vorba despre Petru Naum care, în 1898, a donat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“.

Superba piesă de mobilier urban din centrul Brăilei este realizată din metal şi a fost produsă de firma cehă Carol Sakar.Ceasul are patru cadrane îndreptate către principalele patru străzi din oraş. De un albastru pur, monumentul istoric oglindeşte culoarea apei Dunării. 

De altfel, elementul-simbol îl constituie corabia cu pânze – velierul care a dus faima Brăilei pe toate mările şi oceanele lumii. La baza monumentului este pictată o corabie, ca o reamintire a faptului că Brăila este un oraş-port.

 „De dimensiuni monumentale, având o înălţime de 11,5 metri, este o piesă în stil neobaroc cu caracter decorativ. Fostul consilier Petre Naum Petru, care a trăit între anii 1842 şi 1898, a lăsat primăriei oraşului, prin testament, suma de 8.000 de lei pentru cumpărarea unui ceas public, amplasat în grădina Tiriplic, cu patru cadrane. Comandat la Viena, ceasul este adus în 1909 odată cu plăcile care trebuiau să formeze soclul. Apoi, plăcile au fost asamblate, după cum se vede şi astăzi: sus, la cadrane, s-a trecut în trei părţi anul 1909, iar pe cea de-a patra latură scrie, în onoarea comanditarului său, «Donaţiunea PetreNaum Petru»“, povesteşte istoricul brăilean Ionel Munteanu.

De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban extrem de preţioasă, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind destul de rar construite ca obiective de sine stătătoare. Turnul a fost realizat din tablă, ranforsată în interior, cu profile metalice prinse în nituri, de firma cehă Carol Sakar.

Mecanismul special a fost făcut la München, de firma Johann Neher -un mecanism cu greutăţi, proiectat să se armeze o dată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă,astfel că orologiul cu patru cadrane trebuie întors mai des.

Secera şi ciocanul dădeau ora exactă 

În anii ’50, după instaurarea regimului comunist în România, pe vârful turnului metalic au fost aşezate secera şi ciocanul – şi nu a fost singura mutilare pe care a suferit-o acest monument. De-a lungul timpului, orologiul a trecut prin trei recondiţionări, în 1968, 1993 şi 2011, care i-au schimbat aspectul exterior. Atât decoraţiunile originale, cât şi cele patru cadrane au avut parte de modificări care, din păcate, au ştirbit din frumuseţea originală a monumentului.

„Ceasul a fost «reconstruit» în 1968, atunci plasându-se în partea superioară însemnul comunist cu secera şi ciocanul, abandonat între timp. În partea de jos, spre vest, este pictată o corabie cu pânze, prezentă adesea şi în vechile sigilii ale oraşului. Cu timpul, velierele au fost înlocuite cu bastimente propulsate de maşini cu aburi, cu zbaturi sau elice. Ceasul din centru a fost reper temporal pentru toţi trecătorii care se aflau în drum spre port sau spre gară. La fel de mult, el este şi un reper sentimental, întâlnirile la ceas intrând în obişnuinţa întregului oraş“, spune istoricul Ionel Munteanu. 

ceas

Sursa foto: Valerica Butoi 

Timpul se opreşte la 48 de ore 

Cadranele au fost schimbate la un moment dat, însă cine a făcut acest lucru nu era de meserie şi nici nu s-a documentat pentru a respecta normele din domeniu, spun specialiştii. Mai mult, cifrele romane erau aşezate invers decât ar fi normal. În 2011, Primăria a vopsit orologiul, folosind o vopsea specială, epoxidică, pentru ca acesta să fie protejat de rugină pe o perioadă cât mai îndelungată.

De 10 ani, ceasul-turn este întreţinut de Ionel Miu, un ceasornicar profesionist cu care Primăria Brăila are încheiat un contract de prestări servicii. Din cauza vechimii, dar şi a structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, orologiul trebuie întors o dată la 48 de ore.

„Este un ceas unic în ţară, cu o vechime de peste 100 de ani. Un ceas extrem de valoros, un simbol al oraşului de care suntem foarte mândri. Reparaţii s-au făcut ultima dată în 2011. El a rezistat 100 de ani şi încă se menţine într-o stare bună. Totuşi, ar avea nevoie şi de o reparaţie capitală. Eu mă ocup de întreţinerea lui de 10 ani – merg şi îl întorc la fiecare 48 de ore“, spune ceasornicarul Ionel Miu. 

ceas

Sursa: Primăria Brăila

Afectat de cutremur 

Bătrânul orologiu din Piaţa Traian a fost afectat de cutremurul din 22 noiembrie 2014. Cadranul dinspre strada Împăratul Traian s-a spart în două, iar Primăria a luat măsuri pentru înlocuirea acestuia. Cadranul în cauză a fost schimbat, folosindu-se înscrisuri conforme cu cele originale, din 1909.

Pentru că nu mai există nicăieri în ţară un ceas de asemenea dimensiune şi vechime, Primăria Brăila l-a înregistrat în urmă cu câţiva ani la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. 

Mai mult, pentru a populariza ideea în rândul cetăţenilor, municipalitatea a creat şi o mascotă care respectă forma şi culorile ceasului. Aşadar, agenţii economici care vor să folosească imaginea ceasului pe obiecte destinate comercializării trebuie să ceară acceptul Primăriei. În plus, ceasul-turn va fi imprimat pe toate pliantele de promovare editate de Primăria Brăila.

„Ceasul este unic în ţară, este un motiv de mândrie pentru brăileni. Din acest motiv l-am înregistrat la OSIM. Am realizat şi o mascotă a ceasului, dezvoltăm mai multe proiecte pornind de la acest simbol al oraşului Brăila“, a declarat pentru „Adevărul“ primarul Marian Dragomir.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

De Dion-Bouton, maşina de epocă unică în România. Automobilul prindea o viteză „diavolească“ de 30 km/h

Cum este batjocorită istoria românilor. Monumentul lui Ioan Vodă cel Viteaz, ruinat de hoţii de piatră şi de fier

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite