O vamă de 3,5 milioane de euro zace închisă de peste 10 ani. „Ar fi o gură de oxigen pentru oamenii de aici”

O vamă de 3,5 milioane de euro zace închisă de peste 10 ani. „Ar fi o gură de oxigen pentru oamenii de aici”

Vama de la Racovăţ FOTO Cosmin Zamfirache

Un punct vamal din judeţul Botoşani, în care s-au investit 3,5 milioane de euro, stă închis de aproape 11 ani. Autorităţile române dau vina pe omologii ucraineni care ar fi trebuit să facă lucrări de modernizare. În tot acest timp, botoşănenii care trăiau din comerţul de frontieră spun că au ajuns la sapă de lemn.

Ştiri pe aceeaşi temă

Racovăţ este un sat din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, situat chiar la graniţa României cu Ucraina. La Racovăţ se află şi singurul punct vamal cu Ucraina, din judeţul Botoşani. Din 2010, deşi statul român a investit sume considerabile în modernizarea sa, punctul vamal de la Racovăţ zace cu lacătul pe barieră. Pentru localnicii din Pomârla, care trăiau din micul comerţ de frontieră, închiderea acestui punct vamal reprezintă o adevărată catastrofă. 

Totodată mulţi agenţi economici din Botoşani interesaţi de comerţul mai facil cu Ucraina sunt nevoiţi să ocolească cu peste 100 de kilometri pentru a trece către Cernăuţi, principalul punct de interes economic în zonă, prin vama de la Siret, judeţul Suceava. Autorităţile din Botoşani dau vina pentru această situaţie pe autorităţile ucrainene, care ar fi trebuit, pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, să facă, la rândul lor, lucrări de modernizare a infrastructurii.

Milioane de euro pentru vamă modernă cu Ucraina

Povestea reabilitării vămii de la Racovăţ începe în 2010. Autorităţile au decis închiderea punctului de trecere a frontierei pentru că nu respecta normele Schengen de securitate cu statele extra-comunitare, respectiv cu Ucraina. Pentru redeschiderea Vămii de la Racovăţ trebuia ca atât Ucraina, cât şi România să investească în infrastructura vamală din acel punct de trecere a frontierei. La acel moment, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Vămilor, a dispus alocarea sumei de 500.000 de euro pentru reabilitarea vămii, pe partea românească, la Racovăţ. Punctul de trecere a frontierei trebuia dotat cu aparatură de securitate şi supraveghere inclusiv pentru noapte, de spaţii adecvate, inclusiv de triaj şi control sanitar-veterinar plus alte măsuri de securitate şi control solicitate conform normelor europene. La suma destinată reabilitării spaţiilor vămii, dar şi instalării aparaturii de securitate, se adăugau aproape 3 milioane de euro, din fonduri europene, accesate de Consiliul Judeţean Botoşani pentru reabilitarea drumului strategic care lega localităţile de graniţă din nordul judeţului, prin Cristineşti, de drumul naţional care duce de la municipiul Botoşani la oraşul Darabani, prin Dorohoi. 

Reabilitare cu ghinion şi ţepe

Încă de la început reabilitarea Vămii de la Racovăţ a fost „cu cântec”. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de o firmă din Bacău. După ce a încasat o parte din banii destinaţi lucrărilor, societatea respectivă a intrat în insolvenţă şi mai apoi a dat faliment. Pe fir a intrat şi DNA-ul, lucrările fiind blocate. Doi ani, punctul de trecere a frontierei a rămas acoperit de buruieni, degradându-se treptat. Abia în anul 2013 s-a găsit un nou constructor. În cele din urmă, în 2015 lucrările au fost finalizate, iar vama a devenit perfect funcţională din punct de vedere al standardelor europene. Cu toate acestea, au trecut aproape 6 ani de la finalizarea lucrărilor pe partea românească, iar vama a rămas tot închisă. Mai mult decât atât, Consiliul Judeţean Botoşani a riscat enorm după ce a cheltuit 3 milioane de euro pentru un drum strategic care, cu vama închisă, ducea nicăieri. Practic, ar fi putut fi obligat să returneze toată valoarea investiţiei.

„Deschiderea vămii s-a blocat prin anul 2018”

Reprezentanţii Guvernului în judeţul Botoşani spun că vama nu se deschide fiindcă autorităţile ucrainene nu au finalizat partea lor de investiţie în infrastructura vamală în zona localităţii Diakivţi. Reprezentanţii Prefecturii Botoşani spun că negocierile româno-ucrainene pentru deschiderea vămii s-ar fi blocat acum aproximativ trei ani, fără ca diplomaţia să reuşească până în prezent găsirea unei soluţii. „Pe partea românească lucrările sunt efectuate în procent de sută la sută. Din câte ştiu eu, partea ucraineană a ajuns cu lucrările la aproximativ 90%. Negocierile pentru deschiderea vămii din judeţul Botoşani şi a unor vămi din judeţul Suceava s-a blocat undeva prin anul 2018. Probabil ca acum, cu noul Guvern, să înceapă noi negocieri”, spune Dan Nechifor, prefectul de Botoşani.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Botoşani spun că ar fi găsit o sursă de finanţare comună cu Ucraina, din fonduri europene, pentru reabilitarea unei porţiuni de drum spre vamă, fapt care ar duce la grăbirea lucrărilor. 

„Ar fi  o gură de oxigen pentru oamenii de aici”

În tot acest timp, localnicii din Pomârla aşteaptă redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ. Înainte de închiderea acestuia mulţi se întreţineau şi chiar prosperaseră din micul comerţ de frontieră. În special mergeau în zona Herţei şi la Cernăuţi pentru a aduce marfă ucraineană în România, în mare parte produse alimentare. Odată cu închiderea vămii, oamenii s-au întors la agricultura de subzistenţă şi la sărăcie lucie. Alţii, au plecat în străinătate la muncă. Autorităţile locale din Pomârla spun că deschiderea vămii de la Racovăţ ar reprezenta o uriaşă oportunitate economică pentru întreaga comunitate. „Eu sper ca autorităţile române şi ucrainene să ajungă la un numitor comun. Noi acum suntem capăt de linie, capătul ţării, fără prea mari posibilităţi. Deschiderea vămii ar însemna reluarea comerţului cu Ucraina. Ar fi o gură de oxigen pentru oamenii de aici. Cu posibilităţile şi finanţările de astăzi s-ar putea deschide mici afaceri. Ar însemna enorm. Eu zic că şi pentru judeţul Botoşani ar fi o uriaşă oportunitate”, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.

Mai mult decât atât, în zona Herţa, dincolo de graniţa de la Racovăţ, pe teritoriul ucrainean, se află sate şi cu comunităţi româneşti. Mulţi dintre cei de la Pomârla au rude dincolo de graniţă. „Eu am un văr dincolo, la Herţa. Sunt care au şi fraţi, surori, căsătoriţi pe acolo. Sau cei de dincolo au rude căsătorite aici la noi. Este greu, pentru că noi trebuie să mergem aproape 100 de kilometri până la Siret. Şi de acolo încă aproape pe atât în alte părţi, de dincolo de graniţă”, spune un localnic din Pomârla. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările