Nenorocirea numită PNDL. Cum a ajuns statul să construiască şcoli în sate fără copii, în timp ce în localităţi vecine clasele gem de elevi care învaţă în ture

Nenorocirea numită PNDL. Cum a ajuns statul să construiască şcoli în sate fără copii, în timp ce în localităţi vecine clasele gem de elevi care învaţă în ture

Elevii de la Baranca, Hudesti se inghesuie pe 140 de metri patrati FOTO Cosmin Zamfirache

În judeţul Botoşani, şcolile care rămân fără elevi sunt reabilitate cu bani grei în timp ce unităţile de învăţământ pline de copii au fost lăsate în paragină. Acest paradox poate fi întâlnit în majoritatea comunelor, iar edilii spun că aşteaptă de ani de zile să primească finanţare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În judeţul Botoşani poate fi întâlnit un paradox tipic românesc. În comunele depopulate care rămân în curând fără elevi, şcolile arată impecabil, reabilitate în multe cazuri cu sute de mii de euro. Sunt şi şcoli aduse la standarde europene care dacă mai au zece elevi. 

De cealaltă parte, sunt comune unde şcolile gem de elevi, nu există spaţiu suficient şi se învaţă în două schimburi, dar nimeni nu a oferit finanţare pentru extinderea şi modernizarea acestora. De vină spun unii edilii este şi eliminarea unei comisii tehnice din cadrul programelor naţionale pentru dezvoltare, care ar fi fost mai atentă la aceste aberaţii pe care se aruncă banii statului.
 
Peste 200 de copii pe mai puţin de 140 de metri pătraţi
 
Un bun exemplu este şcoala gimnazială din satul Baraca, comuna Hudeşti. În această localitate, natalitatea este în creştere iar numărul de elevi este mare. La şcoală vin zilnic 230 de elevi şi preşcolari. Toţi aceştia se înghesuie în două corpuri de clădire cu o suprafaţă mai mică de 140 de metri pătraţi. Cu alte cuvinte, fiecare copil beneficiază de 0.7 metri pătraţi. Şcoala a fost afectată de inundaţii în 2008 şi 2010, unul dintre cele trei corpuri de clădire devenind impracticabil. Ani la rând s-a învăţat în trei schimburi la Baranca. 

Din cauza orelor târzii la care terminau elevii, unii ajungând să adoarmă la şcoală, s-a luat decizia de a trece la sistemul de două schimburi, cei mici dimineaţă, iar cei mai mari la amiază. Schimbul 1 pleacă la 12.00, iar schimbul doi începe orele la 12.20. 

Cele mai mari probleme sunt la grădiniţa, care funcţionează în acelaşi spaţiu. De altfel pentru ca preşcolarii să aibă unde învăţa, a fost dezafectată cancelaria, iar profesorii mutaţi într-o debara reamenajată. În orice caz fost cancelaria în care învaţă cei mici are doar 9 metri pătraţi. Copiii stau cu rândul pe scăunele din cauza spaţiului iar orele de sport se fac pe holul şcolii. Un alt exemplu, este grădiniţa din comuna Hilişeu Horia, acolo unde 90 de copii de grădiniţă se înghesuie într-o clădire neîncăpătoare. 
 
”Numai promisiuni, nimic concret”
  
Primarul din Hudeşti, Viorel Atomei, spune că are aproape 11 ani de când solicită bani pentru această şcoală. Spune că a depus şi proiecte pe toate finanţările oferite de Guvern. În zadar însă. ”Din anul 2008 am depus numeroase solicitări pentru a face o şcoală nouă. Peste tot. Şi prin PNDL 1 şi prin PNDL 2 am depus proiecte şi nimic. Nu a fost acceptată şcoala asta. Numai promisiuni, nimic concret. Este incredibil”, spune Viorel Atomei. La rândul său primarul din Hilişeu Horia spune că încă aşteaptă finanţarea la proiectul depus. În schimb, statul român, mai ales prin programul PNDL 2 a aruncat cu bani, fără ezitare, pe şcoli care riscă să se închidă din cauza lipsei elevilor. 

Un exemplu este comuna Dângeni, acolo unde în satele Strahotin şi Hulub rămân în maxim 5 ani fără elevi. Cu toate acestea din 2013, în aceleaşi sate, dar şi la Dângeni au fost investiţii prin PNDL peste 680.000 de lei. Aceeaşi situaţie poate fi întâlnită şi în multe alte comune. La Gorbăneşti s-au reabilitat şcoli deşi populaţia şcolară este în continuă scădere. La fel şi în Păltiniş sau Conceşti. Aproape 100 de şcoli au fost modernizate în ultimii 12 ani, majoritatea însă vor rămâne pustii în următorii 5 ani. O explicaţie pentru finanţarea total anapoda a unor obiective, este şi eliminarea unei comisii tehnice care a funcţionat în PNDL 1 şi care analiza investiţiile. 

”Ştiu că mă prezentam în faţa unei comisii serioase care îmi punea numeroase întrebări privind necesitatea investiţiei. După aceea ştiu că nu a mai fost această comisie”, spune Ioan Butnaru, primarul din Hilişeu Horia. Şefii de la Inspectoratul Şcolar Judeţean spun că populaţia şcolară scade de la un al la celălalt. Mai precis, faţă de anul trecut, în 2019, populaţia şcolară a scăzut cu 2000 de elevi, la nivelul judeţului Botoşani.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: