Grâul roşu, dispărut din agricultura românească, va fi readus la viaţă. Ce calităţi are marca de lux

Grâul roşu, dispărut din agricultura românească, va fi readus la viaţă. Ce calităţi are marca de lux

Grâul roşu de Botoşani ar putea fi cultivat din nou pe câmpurile judeţului FOTO Cosmin Zamfirache

Specialiştii de la Direcţia Agricolă din Botoşani încearcă să readucă la viaţă o marcă dispărută a agriculturii româneşti. Este vorba despre grâul roşu din Botoşani, un soi care a devenit la începutul secolului al XX-lea faimos în toată Europa.

Botoşaniul este un judeţ preponderent agrar, cu rezultate deosebite, în acest domeniu. În ultimul deceniu, aici - o spun şi specialiştii - se practică o agricultură modernă şi totodată se promovează la nivel naţional şi european din ce în ce mai multe produse agricole locale. 

În aceste condiţii, specialiştii de la Direcţia Agricolă Judeţeană vor să reintroducă în cultură o legendă dispărută a agriculturii româneşti. Este vorba despre grâul roşu de Botoşani, un soi de lux care devenise celebru în Europa începutului de secol al XX-lea. 

În momentul de faţă, acest soi se mai află doar în băncile de gene, dar specialiştii în agricultură au început deja demersurile pentru readucerea la viaţă a grâului roşu de Botoşani. 
 
Grâu crescut in vitro

Grâul roşu de Botoşani este un soi dispărut de aproape 70 de ani. Nu a mai fost cultivat după venirea comuniştilor la putere şi obsesia pentru producţii record. Grâul roşu era un soi de lux, dar nu oferea producţiile visate de administraţia comunistă. 

Grâul roşu dădea, în cel mai bun caz, 1.500 de kilograme la hectar, iar îngrăşămintele chimice distrugeau planta. Pe deasupra, avea şi renumele de „grâu boieresc“ care nu se încadra nici din punct de vedere ideologic. 

În aceste condiţii, în anii ’60 s-a încetat cultivarea grâului roşu de Botoşani. Specialiştii în agricultură spun că mai poate fi găsit doar în băncile de gene. „S-a încetat cultivarea lui acum câteva decenii. Dar din fericire grâul roşu de Botoşani se mai află în băncile de gene la nivel mondial“, arată Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole din Botoşani. 

Specialiştii vor să folosească aceste gene pentru a readuce la viaţă grâul roşu. Un om de afaceri local a mai încercat cultivarea acelui grâu dar fără succes. Reprezentanţii de la Direcţia Agricolă spun că de această dată vor fi folosite metode speciale. Mai precis grâul va fi crescut şi înmulţit în vitro după care va fi plantat. „Am redeschis acest proiect. Sper să-l finalizăm în anul de cultură 2021-2022. Cred că abia în al treilea an va fi propriu-zis cultivat în câmp. Până atunci cred că se va alege soluţia in vitro“, spune Cristian Delibaş. 
 
„Grâul boieresc“ din sud-estul Botoşaniului

Grâul roşu de Botoşani a fost un soi autohton se remarca prin pieliţa roşietică a bobului şi a spicului. „Era cultivat în sud-estul judeţului Botoşani, în zona Rânghileştiului, comuna Santa Mare, pe moşiile familiei Goilav“, adaugă şeful de la Direcţia Agricolă. 

De altfel, armenii din familia Goilav, cu întinse moşii în această zonă a comunei Santa Mare, sunt cei care au făcut faimos acest soi de grâu. Îl cultivau pentru proprietăţile sale deosebite în domeniul panificaţiei. Se spunea că avea un gust uşor amărui, iar bobul era bogat în gluten. Fraţii Goilav au făcut cunoscute calităţile făinii din grâu roşu de Botoşani la diferitele expoziţii şi târguri agricole din Paris şi Londra. Aşa au ajuns să trimită vagoane întregi de grâu în Marea Britanie, în anul 1914, şi să facă cu ajutorul acestei plante o avere fabuloasă. În anul agricol 1914-1915, profitul Goilavilor din exportul de grâu roşu era de 144.000 lei aur. „Moşia de la Rânghileşti era un exemplu de agricultură modernă  la nivel european. Goilavii au trimis grâu în Germania şi Anglia“, precizează Florin Simion Egner, membru şi istoric al comunităţii armene din Botoşani.
 
„Vom învia tradiţia“

Sătenii din zona Santa Mare sunt dornici să reia tradiţia cultivării grâului roşu. „A fost faimos grâul roşu de la noi şi sunt destui fermieri care dacă se va reuşi readucerea lui în cultură, sunt dispuşi să-l cultive din nou. Ar fi ceva extraordinar. Vom învia tradiţia“, spune un mic fermier din satul Rânghileşti. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările