Cum a ajuns concubinajul la modă printre ţăranii din nordul Moldovei. Explicaţiile sătenilor şi ale specialiştilor
0
Sărăcia, consumul de alcool şi noile mentalităţi au schimbat tradiţia căsătoriei în satele din judeţul Botoşani. Dacă până acum trei decenii erau o ruşine, concubinajul a devenit o modă printre săteni, cu implicaţii sociale, spun specialiştii.
Până la începutul anilor 2000, în satele din judeţul Botoşani, căsătoria era sfântă. Orice cuplu, trebuia să-şi oficializeze relaţia la cel mult două luni de la prima întâlnire. În caz contrar ruşinea şi stigmatul plana asupra întregii familii. „Dacă trăiau fără cununie erau consideraţi oameni de nimic. Destrăbălaţi, fără căpătâi. Ruşinea, ruşinii”, spune Dumitru Lionte, un bătrân de 80 de ani din satul Cristeşti.
Pe parcursul a numai două decenii, însă, această tradiţie aproape că a dispărut în lumea satului botoşănean. Statisticile arată că numărul de căsătorii înregistrate s-a redus la jumătate, cu toate că oamenii au continuat să-şi unească destinele. Fără acte, însă.
„Când nu le mai convine, pleacă fiecare în legea lui”
Constantin Gabur, ofiţer al stării civile din Botoşani şi totodată însărcinat cu evidenţa populaţiei, spune că fenomenul are ca efect şi o creştere explozivă a numărului copiilor rezultaţi din relaţiile cuplurilor necăsătorite. „Pot spune că aproximativ doi din zece copii provin din aceste cupluri necăsătorite”, precizează acesta.
Autorităţile locale din comunele botoşănene spun că numărul căsătoriilor a scăzut dramatic şi că oamenii preferă să stea împreună fără forme legale. „Sunt mult mai puţine căsătorii. Este un fenomen într-adevăr. Concubinajul este noua modă, culmea şi la ţară, unde înainte ruşine. Cred că de vreo 20 de ani se întâmplă lucrurile astea. Fac copii, stau împreună dar nu fac acte. Trăiesc aşa”, spune Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla.
Nea Dumitru Lionti FOTO Cosmin Zamfirache
Alţi primari spun că au ajuns să se mai căsătorească doar tinerii din familiile cele mai bune ale satului, adică copii de preoţi, profesori, funcţionari sau oameni cu ceva stare întorşi din străinătate. Restul trăiesc masiv în concubinaj. Ba chiar se ajunge la situaţia în care un bărbat sau o femeie să aibă mai mulţi copii din mai multe relaţii de concubinaj cu parteneri din acelaşi sat. „Se cuplează cum pot şi cum le dictează şi interesul. Femeile sărmane pe lângă cei care mai au măcar o amărâtă de căsuţă, un purcel, nişte găini. Bărbaţii, mai ales cei văduvi sau singuri, să aibă cine le clăti o haine sau găti un borş, şi să aibă şi ei femeie acasă, înţelegi matale. Dacă stau fără acte, când nu le mai convine pleacă fiecare în legea lui şi iau pe alţii şi tot aşa”, mărturiseşte nea Stelică, un sătean din zona Coşula.
„Preferă să stea fără nicio obligaţie”
Sătenii în vârstă şi consideraţi gospodari ai satelor privesc cu îngrijorare ceea ce se întâmplă. Aceştia spun că mulţi săteni refuză să se căsătorească fiindcă preferă o viaţă fără obligaţii. În caz că nu se mai înţeleg cu partenera pot pleca fără să mai umble pe la tribunale, iar în lumea satului dovedirea paternităţii este o treabă puţin cunoscută şi prea costisitoare ca să-şi bată cineva capul cu ea.
„Preferă să stea aşa, fără nicio obligaţie. Deja îi lege să nu se mai căsătorească. Dacă se iau unul cu altul au responsabilităţi. Şi mai ales bărbaţii nu vor bătaie de cap. Să nu spuie cât rachiu să bea şi pe unde să nu mai umble. Nu vor să aibă obligaţii, să fie legaţi unul de altul. Mulţi pleacă în afară şi gata nu-i mai vede nimeni. Lasă copii, lasă tot. Pleacă mame îi lasă cu taţii, dar şi mai mult invers. Dacă sunt căsătoriţi îi ţine în loc, îi aşteaptă Tribunalul, îi dă celălalt la poliţie că a fugit din familie, mai plătesc pensie. Aşa şi-a luat pălăria şi duşi îs”, ne explică tanti Florica din Cristeşti.
Bătrânele satului sunt indignate de această situaţie FOTO Cosmin Zamfirache
Mai mult decât atât spun sătenii o parte a celor care trăiesc în concubinaj sunt de obicei înrobiţi de alcool. „Îi uneşte alcoolul. Ei s-au luat după o beţie. Şi stau aşa să bea împreună. Care cum face rost îi aduce şi celuilalt. Toarnă copii şi beau. Toate satele au specimene de astea”, spune nea Stelică.
De la sărăcie, la modă
Pe lângă fuga de responsabilităţi, sărăcia joacă şi ea un rol important, spun autorităţile locale. Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla mărturiseşte că tot mai mulţi săteni preferă concubinajul pentru că nu au bani pentru organizarea unei nunţi. Iar în lumea rurală, încheierea căsătoriei civile nu poate fi făcută fără o petrecere de nuntă şi slujba de la Biserică.
„Dacă nu pot face nunta, cu petrecere, cu lăutari şi invitaţi, mai bine nu fac nimic. Şi de unde să scoţi bani de petrecere şi alte şi mai câte dacă nu prea ai ce mânca. Pentru ei nunta era şi un prilej de a primi daruri sau bani care să-i ajute să se gospodărească. Acum sărăcia a creat cercul ăsta vicios. Nu au bani de nuntă şi în acelaşi timp nu primesc nici darul. Căsătoria era sfântă înainte. Acum lucrurile s-au schimbat la 180 de grade”, spune Dumitru Chelaru.
Mai mult decât atât, edilul comunei din nordul extrem al judeţului spune că relaţiile de concubinaj reprezintă şi o modă împrumutată de ţărani din Occident. „Merg în străinătate, văd cum trăiesc cuplurile acolo şi fac şi ei. Mulţi care merg în afară vin cu modelul ăsta acasă. Pe lângă cei săraci sunt şi această categorie”, precizează Chelaru.
Ce spun specialiştii
Specialiştii sunt de părere că această schimbare de optică şi tradiţie în lumea rurală botoşăneană ţine de un cumul de factori. Felicia Mihai, specialist în asistenţă socială şi şef complex servicii comunitare în cadrul DGASPC Botoşani, spune că pe primul loc sunt factorii psihosociali.
Felicia Mihai FOTO Cosmin Zamfirache
„Din cauza problemelor, traumelor pe care le-au suportat în primii şapte ani de viaţă, au sechele emoţionale pe termen lung. Aceşti oameni au incapacitatea de a rămâne într-o relaţie, de a-şi consolida o căsnicie şi de a merge pe un alt model familial decât cel văzut în familia biologică. Nu au pârghiile emoţionale de a întemeia o căsătorie fiindcă au temeri de a rămâne într-o astfel de căsnicie, iar fără legalizarea căsătoriei au posibilitatea aceea de a evada. Nu poate dărui ceea ce nu a primit. Sărăcia evident joacă un rol ca în toate filmele actuale, dar nu joacă rolul primordial, ci mai mult de factori psihosociali. Consumul de alcool joacă de asemenea un rol dar are la bază aceeaşi factori”, precizează Felicia Mihai.
Consecinţele unei vieţi petrecute în concubinaj, mai ales atunci când cuplul se luptă cu sărăcia, iar la mijloc se află şi copii (cel mai adesea), sunt multiple, mai ales în plan economic şi social. Aceste cupluri nu pot face împrumuturi, nu pot accesa anumite programe, iar copiii uneori nu au un tutore legal stabilit. „Îşi pune amprenta pe toate planurile atât social, economic cât şi psihologic în tot contextul familial al unui cuplu. În situaţia în care familia este consolidată printr-un act juridic atunci ar beneficia şi de alte facilităţi în plan social şi economic”, precizează Felicia Mihai.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Coronavirusul a înjumătăţit numărul căsătoriilor. Câţi miri ieşeni au spus „DA” în plină pandemie
Se încarcă comentariile...
