Cine a fost Miklós Horthy, unul dintre pionii lui Hitler în Europa Centrală. De guvernarea sa sunt legate măcelurile împotriva românilor din Transilvania
0În perioada interbelică, Ungaria a fost condusă de Miklós Horthy, un fost comandant de marină în Imperiul Austro-Ungar, adept al anti-semitismului şi convervatorismului. Horthy este unul dintre personajele controversate ale istoriei europene, fiind unul dintre ”vasalii” lui Hitler şi liderul unei ţări care a persectutat populaţia locală în zonele ocupate.
După primul război mondial, anti-semitismul şi naţionalismul de extrem înflorea de la un an la altul în Europa. Mai ales în cazul statelor învinse, Germania şi rămăşiţele Imperiului Austro-Ungar spiritul revanşard dublat de şomaj, lipsuri economice şi asaltul ideologic şi politic bolşevic, dădea naştere unor grupări de extremă dreapta care urmau să rescrie soarta bătrânului continent şi să arunce lumea într-un nou conflict mondial, mult mai distrugător decât primul.
În Germania lua naştere nazismul, în Italia, fascismul. Ungaria, un stat lăsat fără o seamă de teritorii în urma tratatului de pace la Trianon nu era ferit la rândul său de astfel de porniri extremiste şi revanşarde. Iar omul care le-a dat glas a fost Miklós Horthy, fiul unor aristocraţi şi fost comandat de marină în Imperiul Austro-Ungar. El este cel care a devenit aliatul lui Hitler şi mai apoi ”vasalul” său forţat în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul guvernării sale au avut loc atrocităţi cumplite îndreptate împotriva evreilor, românilor, slovacilor dar şi a altor etnii, oferite Ungariei de Adolf Hitler.
Miklos, un copil de aristocrat ajuns comandant al marinei împăratului
Miklós Horthy s-a născut pe 18 iunie 1868 la Kenderes în Ungaria. Miklos era unul dintre cei şapte copii ai aristocratului István Horthy şi al Paulei Halassy. Era o familie de aristocraţi reformaţi iar Miklos a urmat şcoala elementară la Kenderes apoi la Debrecen, în cadrul Universităţii Reformate. La aceea vreme, Ungaria era parte a Imperiului Austro-Ungar iar tânărul aristicrat maghiar a fost trimis de familie să urmeze cursurile Universităţii Navale Austro-Ungare de la Fiume( n.r. astăzi oraşul Rijeka). Avea doar 14 ani când a început să se pregătească ca ofiţer de marină. S-a dovedit a fi un elev, student şi mai apoi ofiţer de marină deosebit de talentat, intrând în graţiile împăratului Franz Josef. După ce urmează stagii de pregătire pe diferite nave austro-ungare în Marea Mediterană, inclusiv la Istambul. În 1914, la începutul celui de-al doilea război mondial, Miklos Horthy ajunge comandant al flotei austro-ungare.
Miklos Horthy a dovedit calităţi importante ca şi comandant de flotă în timpul războiului. Reuşeşte să spargă o blocadă pe Mediterana şi câştigă în repetate rânduri contra marinei italieneşti. De altfel comandantul ungur atacă oraşul Otrantă învingând din nou flota italiană. De altfel este şi numit cavaler de Otranto. În urma altei lupte în zona acestui oraş, comandantul ungur rănit grav la ambele picioare dă dovadă de curaj şi continuă să comande nava amiral până la scufundarea acesteia. După război primeşte gradul de viceamiral. Nou rege al Ungariei, Carol al IV lea îi ordonă să predea flota regatului Iugoslaviei. Conform noii reorganizări dar şi a încetării existenţei Imperiului Austro-Ungar, Ungaria rămâne fără deschidere la mare iar Miklos Horthy, un viceamiral fără obiect de activitate. Aşa se încheie de fapt prima parte a carierei sale, cea de comandant al marinei. De altfel Miklos Horthy la finele primului război mondial era deja căsătorit, la Arad, cu Magdolna Purgly.
Pe cal alb, Horthy ajunge regent
După Primul război Mondial, Imperiul Austro-Ungar se destramă. Iniţial Carol al IV lea refuză să abdice şi desemnează un nou Guvern în Ungaria. În acelaşi an însă este obligat să renunţe la tron şi pleacă în Elveţia, mai ales că în luna noiembrie se proclamau Republica Germană Austria şi Republica Democratică Maghiară. În Ungaria, în 1919, comuniştii lui Bela Kun ajung la putere, acesta devenind un stat satelit Rusiei sovietice. Conform ordinelor venite de la conducerea Rusiei bolşevice, ungurii atacă România, pentru realipirea Transilvaniei. Armata română reacţionează şi atacă Ungaria, cucerind Budapesta şi ocupând o bună parte a Ungariei. În acelaşi timp la Szeged, se afla un guvern contra-revoluţionar care îl chemase în ajutor pe Miklos Horthy.
După ce trupele române se retrag din capitala maghiară la insistenţele britanicilor, Miklos Horthy îşi face apariţia, se spune pe un cal alb în capitală. În ianuarie 1920, Parlamentul Ungariei, declara restaurarea monarhiei şi îl numeau pe Horthy, regent. Evident, Carol al IV lea a încercat să se întoarcă de două ori în Ungaria pentru a ocupa tronul, dar este blocat de Miklos Horthy, într-un demers destul de controversat ca motivaţie şi metode. Şeful statului rămâne evident Horthy. De altfel în iuniee 1920, a fost semnatul Tratatul de la Trianon. În acelaşi an Horthy l-a numit prim-ministru pe Pal Teleki care însă demisionează după numai un an. Cel care se va ocupa de administrarea statului maghiar va fi contele Bethlen, numit de Horthy până în 1931. De altfel Horthy până în anii 30, va conduce formal statul maghiar, fără să se implice prea mult.
”Vasalul” lui Hitler
Miklos Horthy va începe să se implice în viaţa politică în anii 30, odată cu ridicarea la putere a lui Adolf Hitler. De altfel se spune că liderul maghiar nu-l simpatiza pe Hitler dar îi susţinea ”cruciada împotriva bolşevismului”. De altfel după Tratatul de la Trianon, vechiul regat maghiar pierdus multe dintre teritoriile sale medievale iar tendinţele revanşarde au apărut imediat după primul război mondial. De altfel Miklos Horthy era un conservator care a permis o legislaţie anti-semită în Ungaria încă din perioada interbelică. De altfel maghiarii conduşi de Horthy au fost printre pionerii măsurile anti-semite din Europa interbelică. În 1920 a fost adoptat numerus claussus, adică a fost limitat numărul studenţilor de alte naţionalitate în universităţile maghiare.
Din 1938 au început să apară legile specifice anti-evreieşti. De exemplu limitarea numărului de angajaţi evrei. Se presupune că în jur de 200.000 de evrei au rămas fără loc de muncă. Din 1941 au fost interzise şi căsătoriile mixte, dar şi definirea ca evreu a tuturor celor care aveau pe cineva în familie de această etnie. ”Convingerea noastră de nestrămutat putem s-o sintetizăm astfel: pentru neamul nostru maghiar, evreimea este un element care nu este dorit, nici din punct de vedere moral, nici spiritual, nici fizic. Conştienţi de această descoperire, trebuie să căutăm acea rezolvare care departajează şi elimină în întregime evreimea din viaţa ungurimii”, preciza în anii 40, Endre László, secretar de stat la Ministerul de Interne.
Cu toate acestea se spune că Horthy nu era un adept al fascismului sau nazismului. Se declara un simpatizant al nazismului doar pentru a se menţine la putere dar şi pentru a încerca să obţină facil, prin influenţa armată şi politică a lui Hitler, teritorii din alte state. De altfel Horthy l-a şi închis pe şeful unei organizaţii de extremă dreaptă din Ungaria. Pentru teritorii dar şi putere, Horthy a devenit uşor, uşor un pion al lui Hitler. Drept recompensă pentru ”cuminţenia” sa dar şi pentru declaraţiile de susţinere, Hitler, care avea nevoie de Ungaria, ca şi de România de altfel pentru a forma un tampon în faţa URSS, dar şi pentru a avea spaţiu de manevră către Balcani, îi oferă lui Horthy câteva cadouri teritoriale. Astfel cu ocazia primul dictat de la Viena din noiembrie 1938, Ungaria primea o parte din Slovacia şi mai apoi zona subcarpatică. În cazul celui de-al doilea dictat de la Viena, şi cu girul fasciştilor italieni, la 30 august 1940, Ungaria primea Transilvania de nord-vest.
Teritorii pe care Horthy recunoaşte că i-ar fi fost greu, sau chiar imposibil în cazul Cehoslovaciei, să le cucerească fără ajutor german. ”În cazul unui raid aerian, m-ar neutraliza înainte s-apuc să mă scol din pat”, preciza Horthy, privind anexarea unei părţi a Cehoslovaciei în cazul primul dictat de la Viena. Mulţumit de cadourile primite, Horthy muşcă momeala nazistă şi devine din 1941 membru al Axei şi aliat oficial al lui Hitler. Imediat armatele germane profită de această alianţă, străbat Ungaria şi încercuiesc Iugoslavia, care capitulează. În acelaşi an, Ungaria intră în luptă cu URSS de partea Germaniei şi pierde peste 140.000 de soldaţi pe frontul de est.
Horthy încearcă să scape de Hitler
După dezastrul de pe frontul de est dar şi după perspectiva înfrângerii Germaniei Naziste, Horthy a încercat cu disperare să scape de aliatul său. Îl trimite pe Albert Szent-Györgyi la Istambul să negocieze cu englezii. De altfel la 17 martie 1944, Horthy împreună cu o delegaţie a guvernului şi armatei maghiare îi spune lui Hitler de dorinţa sa de a înceta războiul. Hitler de altfel ştia de planurile regentului maghiar, care între timp purta corespondenţă în secret şi cu ruşii. Încă din 1943, Horthy cerea retragerea trupelor sale din Ucraina sub diferite pretexte. Tocmai de aceea delegaţia maghiară a fost reţinută imediat, inclusiv Miklos Horthy, la castelul Klessheim de lângă Salzburg. După ce Hitler l-a refuzat catgoric Horthy este trimis înapoi în Ungaria. În acelaşi timp, naziştii declanşează planul Margareta. Adică ocuparea Ungariei şi neutralizarea lui Horthy.
De altfel liderul maghiar purta tratative avansate cu ruşii care ajunseseră la graniţa Ungariei în primăvara lui 1944. La 19 martie 1944, diviziile germane din zona Balcanilor şi Polonia au ocupat imediat Ungaria. Horthy a fost obligat să pună la conducerea Guvernului pe Döme Sztójay, un fidel al naziştilor. Totodată în Ministerul de Interne au fost numiţi doi anti-semiţi notorii. Horthy a rămas oficial regent al Ungariei şi implicit şef al statului dar nu mai deţinea controlul efectiv. Într-o ultimă încercare, Horthy anunţă oficial, la radio ieşirea Ungariei din război, în octombrie 1944. Imediat Hitler reacţionează. Fiul lui Hothy este răpit de Gestapo, iar liderul maghiar obligat să retragă ceea ce spusese cu câteva zile înainte. Mai mult decât atât este obliga să abdice. Sfârşitul războiului în va prinde în castelul Hirschberg din Germania. Acolo a fost găsit şi arestat de armata americană în 1945. A fost eliberat în cele din urmă şi a murit la Estoril în Portugalia.
Măcelurile regimului horthyst şi controversele
În jurul lui Miklos Horthy au existat numeroas controverse mai ales că în timpul guvernării sale au avut loc numeroase abuzuri anti-semite, deportări şi măceluri îndreptate împotriva populaţiilor de pe teritoriul Ungariei, în special evrei. Inclusiv românii au avut de suferit din cauza ocupaţiei maghiare în Transilvanie de Nord-vest. În primul rând îi sunt imputate legile anti-semite luate de Guvernul maghiar cu aprobarea sa tacită. Apoi sunt miile de evrei adunaţi în ghetourile din Ungaria şi trimişi cu trenurile în lagărele de concentrare din Germania. În privinţa evreilor, Horthy a folosit ca alibi faptul că cele mai multe atrocităţi au avut loc în timpul ocupaţiei germane a Ungariei în 1944. Mai precis este vorba despre Edmund Veesenmayer, trimisul lui Hitler la Budapeste care trimitea peste 10.000 de evrei pe zi, din Ungaria către Auschwitz.
Speriat de proporţiile deportărilor, Miklos Horthy s-ar fi spălat pe mâini şi a delegat guvernului aplicarea şi executarea ordonanenţelor antievreieşti. În iulie 1944, mai mult decât atât, Horthy a ordonat încetarea transferului de evrei către Germania. Evident că ordinele nu i-au fost ascultate imediat. Controversele însă contiună să planeze în jurul lui Horthy chiar şi în aceste condiţii. Dincolo de ocupaţia germană şi deportările din aceea perioadă pe care Horthy ar fi fost obligat să le accepte, au mai existat deportări şi trimiteri în detaşamente de muncă forţată în Ucraina, în anul 1941, adică cu trei ani înaintea ocupaţiei germane a Ungariei. Se preconizează că autorităţile regimului horthyst au trimis în aceste tabără de muncă, unde se murea pe capete, peste 30.000 de oameni. La toate acestea se adaugă faptul că în teritoriile ocupate după arbitrajele de la Viena, au fost comise atrocităţi de autorităţile sau soldaţii hortyşti.
De exemplu în Slovacia, în 1938, ungurii au tras asupra localnicilor care ieşeau de la biserică fiindcă intonaseră un cântec patriotic. Totodată sufereau prigoană, bătăi, tortură şi tot soiul de şicane cei care refuzau să folosească limba maghiară. În Voivodonia au fost înregistrate deasemenea abuzuri foarte grave ale armatei maghiare, cei care nu erau unguri fiind trimişi la muncă forţată, torturaţi sub diferite motive sau trimişi la luptă pe front. Românii din Transilvania au suferit din cauza ocupaţiei horthyste, fiind înregistrate câteva masacre crunte. Au fost omorâţi inclusiv copii,femei, bătrâni. Mărturiile din satele Transilvaniei arată atrocităţi greu de imaginat. Aproape 1000 de locuitori ai Transilvaniei şi-au pierdut viaţa numai în perioada 1940-1941.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
