Cel mai catastrofal eveniment economic al secolului XX. Incidentul care a aruncat lumea într-o criză dramatică

Cel mai catastrofal eveniment economic al secolului XX. Incidentul care a aruncat lumea într-o criză dramatică

Crash-ul bursei din New York FOTO Betmann-Getty Images

Acum 91 de ani, pe continetul american se petrecea un adevărat dezastru financiar şi economic care avea să influenţeze întreaga lume. Cunoscut drept ”joia neagră”, crash-ul bursei new-yorkeze a pus capăt perioadei flamboiante a anilor '20 şi a marcat începutul unei crize mondiale de mari proporţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

După primul război mondial, până în 1929, Statele Unite ale Americii au cunoscut o prosperitate fără precedent, cunoscută în istorie drept ”the roaring 20 s”. Prosperitatea a fost însă, în multe domenii mai degrabă o aparenţă, ascunzând în spatele unei bule de optimism, producţie sporită şi speculaţie, o realitate economică antagonică care a dus la un adevărat dezastru economic. Totul a început cu ”joi neagră”, adică căderea bursei americane de pe Wall Street, la 24 octombrie 1929. 

Optimismul flamboiant al anilor 20
 
După Primul Război Mondial, Statele Unite înfloriseră. Spre deosebire de ţările europene care trebuiau să depună eforturi consistente pentru a-şi reveni după război, cu infrastructură distrusă şi populaţie decimată, americanii nu numai că scăpaseră ieftin din punct de vedere economic dar deveniseră arbitrii la nivel mondial. Mai mult decât atât, economia americană înflorea de la un an la altul. Anii 20 au fost consideraţi ”anii de aur” ai SUA din multe puncte de vedere. Acest deceniu a adus numeroase transformări atât la nivel industrial dar şi socio-cultural. Valul schimbării s-a întins de la coasta de est către cea de vest, dând naştere unei noi ere americane. ”Slujbele erau numeroase iar lefurile creşteau constant. Anii 20 nu erau legănaţi doar de ritmuri de jazz sau de swing şi nici nu dansau doar în paşi de Charleston. Anii 20 debordau de optimism şi încredere într-o eră a prosperităţii.”, preciza Karen Blumenthal, jurnalist specializat în domeniul financiar. Dacă în perioada războiului, mai ales, soldaţii erau eroii naţiunii, în ”the roaring 20 s”, eroii erau cei îmbogăţiţi, exponenţii noul trend cultural şi social. Pe scurt bancherii şi industriaşii deveniseră eroii naţionali şi practic, exemplele de urmat. Industria înflorise, producţia crescând în anii 20 cu 60% faţă de perioada precedentă. Practic se producea mai multe decât se cerea pe piaţă. Inovaţiile tehnologice erau deasemenea pe val. Se inventa cu o viteză uimitoare. Inovaţiile au crescut şi mai mult producţia industrială, mai mult decât capacitatea de cumpărarea a populaţiei. Şi asta în condiţiile în care orice noutate de pe piaţă venea cu un preţ pe măsură. La rândul său producţia agricolă creştea simţitor de la un an la altul. În aceste condiţii toţi americanii visau să se îmbogăţească. Să-şi permită ce era mai bun şi mai scump pe piaţă. Să ducă viaţa de cinci stele a idolilor lor, marii industriaşi şi bancheri. Atunci a început goana după ”mălai”, fiecare încercând să facă rost de averi cât mai uşor şi cât mai repede. 
 
Mirajul bursei şi a investiţiilor
 
Cel care a oferit o portiţă către acest vis american a fost de fapt Charles Mitchell, preşedintele National City Bank. Era un om bogat, influent, convingător. Un erou al naţiunii americane în plin ”roaring 20 s”. Mitchell inspirat de succesul obligaţiunilor Liberty din ultimii doi ani primului război mondial, obligaţiuni pentru susţinerea efortului aliat, a introdus conceptul de investiţie în mintea americanilor simpli, puţini familirizaţi cu acest concept. Mai mult decât atât investiţiile erau privite ca riscante. Nu şi în optimismul debordant al anilor 20. Mitchell a deschis birourile borkerilor de-a lungul ţării pentru a sastisface şi a încuraja investiţiile americanilor în piaţa de acţiuni.  Mirajului jocului la bursă a cuprins întreaga Americă. De la simple cameriste şi până la profesori şi oameni de afaceri, toată lumea cumpăra acţiuni. Pentru a reuşi să cumpere multă lume se împrumuta la bănci sau chiar la brokeri. S-a ajuns în situaţia în care 90% din valoarea acţiunilor să fie de fapt împrumutate. Băncile au intrat şi ele în nebunia jocului la bursă. Dădeau credite cu garanţii pe acţiunile cotate la bursă sau pur şi simplu aruncau în jocul cumpărării acţiunilor depozitele clienţilor fără ca aceştia să ştie. Nebunia jocului la bursă era alimentată şi de numeroase poveşti de succes, de îmbogăţiţii peste noapte. Până şi oamenii de afaceri conservatori au intrat în această poveste. ”Piaţa era într-o continuă creştere, iar partea aceasta incitantă şi victorioasă părea să continue la nesfârşit. Politicieni, profesori şi oameni de afaceri spuneau că este o eră nou, unde vechile reguli nu mai erau de actualitate”, spune Blumenthal pentru historyextra. com. 
 
Bula dezastrului bursier
 
În acest climat euforic a apărut o bula speculativă iniţiată de un grup de brokeri inventivi care au decis să facă bani în contextul nebuniei investiţiilor la bursă. Brokerii au început să vândă acţiuni cu o acoperire de 10%. Practic cine cumpăra o acţiune primea valoarea ei înzecită după un timp stabilit. Evident că bula a crescut şi s-a rostogolit tot mai mult de la un an la altul, mai ales că atrăgea oameni fără bani de investiţii dar dornici de îmbogăţire. De multe ori brokerii îi imprumutau cu bani. Au început, evident, şi afacerile necurate, speculaţiile şi ilegalităţile. Nebunia jocului la  bursă a făcut ca valoarea împrumuturilor să o depăşească pe care a câştigurilor reale. Valorea acţiunilor era mult ”umflată”. Dezastrul se apropia cu paşi repezi. Preţurile creşteau cu 18% pe an, producţia industrială creştea constant dar cererea nu ţinea pasul. De asemenea producţia agricolă supradimensionată dădea fiori fermierilor, care ajungeau să-şi vândă marfa pe nimic. Se producea deja un dezechilibru consistent. 
 
Joia neagră
 
În anul 1929 semnele unui dezastru era deja vizibile. Creşterea producţiei industriale, creşterea preţurilor, supraproducţia agricolă, bulele din jocul cu acţiuni, preţurile umflate ale acţiunilor au dus în cele din urmă la recesiune. Încă din vara lui 1929, producţia de oţel şi automobile începuse să scadă ca intensitate, numărul şomerilor a început să crească iar nebunia jocului la bursă nu se oprea. Fondurile implicate în speculaţiile la bursă au ajuns în vara lui 1926, la 6 miliarde de dolari. Majoritatea, bani împrumutaţi. Ceea ce a semănat însă îngrijorare era scăderea constantă a indiceului Dow Jones. Era vorba despre un indice care urmărea evoluţia a 30 de companii stabile, performante, de mari dimensiuni din Statele Unite. Ei bine, acest indice scădea constant iar oamenii au început să înceapă să vând tot mai multe acţiuni şi să nu mai cumpere. Bursa se baza pe acest echilibru, care odată cu disfuncţinalităţile economice tot mai vizibile s-a rupt. Pe data de 24 octombrie 1929, într-o joi, pe Wall Street, în capătul Insulei Manhattan, inima speculaţiilor la bursă americane, s-a produs dezastrul. În ”joia neagră” cum a rămas cunoscută în istorie aglomeraţia era uriaşă. Atmosfera era înţesată de panică, griji, teamă. Cu o zi înainte peste 2.6 milioane de acţiuni au fost vândute într-un stil haotic. Brokerii din bula speculativă au plătit deja 120 de milioane de dolari unor investitori străini care au încasat câştigurile din cadrul bulei şi au plecat peste ocean. Toată lumea vindea, nimeni nu cumpăra. Bursa s-a prăbuşit. Prăbuşirea a fost constantă timp de aproape două săptămâni marcând momentul Marii Crizei economice. Implicaţiile sociale şi economice au fost devastatoare. Supraproducţia agricolă a dărâmat fermieri. Numeroşi speculanţi la bursă şi-au pus capăt zilelor. Sute de mii de oameni au sărăcit instant. Catastrofa a lovit cum era firesc cel mai puternic Statele Unite. Peste 5000 de bănci au dat faliment, producţia industrială a scăzut cu peste 50% iar preţul produselor agricole a scăzut cu 60%. Un milion de fermieri au rămas pe drumuri iar industriile cauciucului, oţelului şi automobilistică au intrat în colaps. Fabricile dădeau afară oameni pe bandă rulantă. În 1930 era deja 17 milioane de şomeri în SUA. Iar şocul s-a resimţit în toată lumea, inclusiv în România.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: