FOTO: Rămăşiţele domeniului Bethlen de la Chiraleş mutilate de ingnoranţă şi uitate de autorităţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pe lângă inscripţiile vechi de sute de ani şi-au făcut apariţia şi unele mai „moderne” făcute cu spray-ul FOTO: Adevărul/Bianca Sara
Pe lângă inscripţiile vechi de sute de ani şi-au făcut apariţia şi unele mai „moderne” făcute cu spray-ul FOTO: Adevărul/Bianca Sara

Confruntările armate, incendiile şi nici chiar timpul nu au reuşit să măture bucăţica de istorie din Chiraleş, despre care şi oamenii locului ştiu prea puţine. La ieşirea din Chiraleş încă mai pot fi admirate criptele deasupra cărora domnea semeţ castelul contelui Bethlen.



În anul 1782, localitatea Chiraleş a intrat în posesia familiei Bethlen din Beclean, urmând ca în 1804, contele Lajos Bethlen să înceapă construcţia unui castel care veghea satul de pe un deal.

Pasiunea contelui pentru arhitectură şi peisagistică l-a determinat să-şi  cheltuiască mare parte din avere pe amenajarea castelului şi a parcului care-l înconjura. Castelul şi parcul au format un ansamblu invidiat în toată ţara, fiind considerat unul dintre cele mai elegante castele ale primei jumătăţi a secolului al XIX-lea din Transilvania.

Potrivit istoricilor, construcţia castelului s-a întins pe 9 luni şi a necesitat efortul a aproape 100 de persoane. Mobilierul, tapiseriile, sculpturile şi arsenalul contelui au fost aduse tocmai de la Viena.
Ce a mai rămas din minunăţia contelui Bethlen este doar cripta amenajată în interiorul unui tunel săpat în stâncă care delimita parcul. S-a lucrat la această „peşteră artificială”, unde au fost înmormântaţi Klara şi Lajos Bethlen, aproximativ doi ani şi jumătate.

Potrivit unei inscripţii de la intrarea în criptă aceasta datează din 1818. În criptă mai sunt gravate o figură şezută a morţii cu aripi care ţine în mână o clepsidră, dar şi o bufniţă, simbolul morţii şi al înţelepciunii.

Interiorul criptei este împărţit în două compartimente, menite să adăpostească sicriele defuncţilor. Prima înmormântată în criptă a fost Klara Bethlen în 1839, urmând-o Lajos Bethlen în 1867. Mormintele acestora au fost jefuite în timpul primului război mondial.

După 1900 nimeni  nu a mai locuit în castelul de la Chiraleş, construcţia fiind demolată în totalitate în 1945. În prezent mai poate fi vizitată doar cripta, aflată într-o stare avansată de degradare.
Istoricii spun că ansamblul criptei are o valoare istorico-culturală ce nu trebuie ignorată, fiind singura construcţie de acest gen din ţară. Personaje importante şi-au lăsat de-a lungul timpului numele pe pereţii criptei, printre aceştia numărându-se şi guvernatorul Transilvaniei, Johannes Kornis sau episcopul Lajos Haznald.

Primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, spune că de când domneşte asupra satului Chiraleş niciun specialist nu a vizitat cripta şi nici nu s-a vorbit vreodată de vreo amenajare sau semnalizare a monumentului probabil unic în România.

Momentan doi dintre moştenitorii familiei Bethlen, stabiliţi în judeţul Mureş, au cerut, în instanţă, pământurile contelui, cu o suprafaţă de 250 de hectare. Potrivit primarului nici moştenitorii nu ar avea vreun gând de valorizare a criptelor.

În prezent pământul de deasupra este cultivat de oamenii locului, iar criptele sunt folosite adesea pe post de toalete publice sau pubele. Însemnările personalităţilor importante ale Transilvaniei sunt înlocuite cu graffiti, iar una din intrări a fost chiar incendiată.




Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite