Statul român, obligat să plătească 15.000 de lei daune morale unui recidivist care a executat pedeapsa după ce condamnarea s-a prescris

Statul român, obligat să plătească 15.000 de lei daune morale unui recidivist care a executat pedeapsa după ce condamnarea s-a prescris

FOTO Arhivă

Un bărbat din judeţul Bacău, cu multiple condamnări în cazier, a dat în judecată statul român, solicitând daune morale pentru cele 142 de zile de detenţie executate dintr-o eroare judiciară după ce condamnarea s-a prescris.

În motivarea cererii sale, condamnatul a arătat că a fost privat de libertate după ce a intervenit prescripţia executării pedepsei pentru un număr de 142 zile, cuprinse între 15.11.2016 (data arestării) şi 05.04.2017 (data liberării). 

Faţă de privarea de libertate ilegală, a solicitat Tribunalului Bacău să-i admită acţiunea şi să oblige statul român la plata daunelor morale în suma de 142.000 lei (1.000 lei/zi x 142 zile), ”reprezentând suferinţe psihice, nedreptatea la care a fost supus, precum şi tergiversarea soluţionării contestaţiei la executare”.

Ciprian G. a suferit de-a lungul timpului mai multe condamnări penale pentru furt, respectiv infracţiuni la regimul silvic. Bărbatul a fost arestat pe 15 noiembrie 2016 de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău, în baza unui mandat de arestare emis de Judecătoria Bacău în anul 2007. Atunci a fost condamnat la trei ani şi patru luni închisoare pentru fapte prevăzute de Legea nr. 26/1996 privind Codul Silvic, după ce i-a fost revocată suspendarea unei pedepse de doi ani de închisoare din anul 2004.  

Anterior pronunţării sentinţei din 2007, Judecătoria Bacău l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, dispunându-se revocarea suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepse de 2 ani închisoare, aplicată în 2004, rezultând o pedeapsă totală de executat de 5 ani închisoare. Astfel, prin două sentinţe diferite, s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a aceleiaşi condamnări de 2 ani închisoare.

Bărbatul s-a sustras executării pedepselor, fiind prins pe 10 noiembrie 2011 pe teritoriul Italiei, unde a fost arestat în vederea punerii în executare a Mandatului European de Arestare emis pe numele său în 2007 şi a mandatului de executare a pedepsei din 2006.

Conform datelor comunicate instanţei din România de către autorităţile Italiene, bărbatul a executat pedeapsa la care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 447/09.10.2006 a Judecătoriei Bacău, recunoscută prin sentinţa de către Curtea de Apel din Caltanissetta, din care s-a dedus perioada de 3 ani de graţiere dispusă de statul italian şi 45 de zile aferente liberării anticipate. Astfel, pedeapsa a fost executată pe teritoriul statului italian în intervalul 10.11.2011 – 11.08.2013.

După executarea pedepsei în Italia, băcăuanul a venit în România, iar la data de 15.11.2016 a fost arestat de către I.P.J. Bacău. Apreciind că pedeapsa la care a fost condamnat prin sentinţa penală 2007 trebuia considerată executată, bărbatul a promovat o contestaţie la executare pe rolul Judecătoriei Bacău.

Totodată, Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Bacău a sesizat instanţa cu privire la faptul că pedeapsa la care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 20/2007 şi pentru care a fost arestat în vederea executării pedepsei, începând cu data de 15.11.2016, este prescrisă.

Cinci luni le-au fost necesare judecătorilor să constate eroarea

Timp de cinci luni, contestaţia formulată de condamnat s-a plimbat între instanţele din Bacău şi Iaşi, care îşi declinau reciproc competenţa. Într-un final, Judecătoria Bacău a admis contestaţia şi a dispus punerea în libertate a condamnatului.

Tribunalul Bacău, în primă instanţă, a dat câştig de cauză bărbatului stabilind că în cazul de faţă a fost vorba de o eroare judiciară. Instanţa a apreciat că se impune ca statul român să repare prejudiciile suferite de bărbat prin privarea ilegală de libertate.

„În mod evident, reclamantul a avut de suferit pe plan familial, fiind smuls din sânul familiei, neputându-se bucura de copiii săi o lungă perioadă de timp, aceştia fiind lipsiţi de creşterea şi educaţia pe care le-ar fi putut-o da tatăl lor. Mai mult, pe lângă faptul că reclamantul a fost pus în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile parentale, cei patru copii au crescut în lumina stigmatului pus tatălui lor de puşcăriaş, astfel că nu se poate nega o marginalizare a acestora în societate. Consecinţele pe termen lung nu pot fi nici acestea negate în ceea ce priveşte educaţia copiilor, aceştia fiind lipsiţi de îndrumări necesare şi specifice vârstei lor”, se menţionează în hotărârea Tribunalului Bacău.

Instanţa a obligat statul român să achite condamnatului suma de 15.000 de lei, cu titlul de daune morale, pentru prejudiciile suferite.

Vă mai recomandăm să citiţi şi: 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările