Prima sondă cu foraj mecanic din Romania, săpată cu prăjini din lemn. Primele gropi cu păcură şi petrol găsite în Ţinutul Bacăului

Prima sondă cu foraj mecanic din Romania, săpată cu prăjini din lemn. Primele gropi cu păcură şi petrol găsite în Ţinutul Bacăului

Prima sondă cu foraj mecanic din România, realizată pe timpul lui Alexandu Ioan Cuza, la Poieni, Târgu Ocna FOTO Mircea Merticariu

În locul numit Poieni, din localitatea Târgu Ocna, se află prima sondă realizată cu ajutorul prăjinilor din lemn, cu care s-a săpat până la o adâncime de 150 de metri. Sonda a rezistat ultimului secol şi jumătate şi reprezintă un reper pentru petroliştii din România. Primele gropi de păcură şi ţiţei au fost semnalate în România tot în zona actuală a Bacăului, încă din secolul al XV-lea.

Primele locuri în care s-a făcut exploatarea petrolului pe teritoriul actual al României sunt cele din regiunea Bacăului, în zona cuprinsă între Tazlăul Sărat, Tazlău şi Trotuş. Extragerea ţiţeiului de pe domeniul Ocna revenea în urmă cu un secol şi jumătate muncitorilor din Salina. Dar prima sondă de foraj mecanic a fost realizată în zona Mosoare-Poieni. 

În 1861, aici a fost construită prima sondă cu foraj mecanic cu prăjini din lemn (sistem percutant uscat cu prăjini de lemn şi sapă tip burghiu), din România. „ Prima săpare mecanică s-a efectuat la Mosoare – Tg. Ocna, unde s-a aplicat aşa numitul sistem canadian, cu prăjini din lemn. Locul este şi acum vizitat de petrolişti, ca punct de reper pentru extracţia petrolului din România“, afirmă primarul Ştefan Şilochi.

Pe 15 iunie 1861, Oliver de Lalande înainta o cerere către domitorul Alexandru Ioan Cuza prin care cerea aprobarea unei autorizaţii pentru exploatarea ţiţeiului de la Mosoare pe timp de 20 de ani. „Deşi cererea fusese aprobată în 1861, abia în 15 iunie 1864, Oliver de Lalande anunţa că are capitalul necesar şi personalul tehnic pentru începerea lucrărilor. La 1 iulie 1897, industria extractivă avea la Mosoare — Tg. Ocna 51 de puţuri extractive si 9 neextractive. În perioada Primului Război Mondial nu s-a putut extrage ţiţei din cauza tirului artileriei austro-germane“, se arată într-un material pus la dispoziţie de Primăria Târgu Ocna.


În acelaşi loc, pe 1 mai 1977, in cinstea petrolistilor, la cea de-a 25 aniversare a Intreprinderii de Foraj Târgu Ocna” a fost ridicată o sondă.Vechea lucrare aparţinea renumitei societăţi Metaxa, care în 1861, inaugura primul foraj mecanic cu prăjini de lemn din România. Adâncimea instalatiei era de 150 m. După mai bine de un secol şi jumătate, sonda încă emană gaz şi are la bază păcură şi petrol.


Scurt istoric al extracţiei petrolului din România

Primele gropi de păcură de pe actualul teritoriu al României au fost semnalate în diferite surse încă din secolul al XV-lea, tot în zona Bacăului. Este vorba de gropile de la Lucăceşti, Moineşti sau din zona Dărmăneştiului. Potrivit Wikipedia: „Marco Bandini relata în 1646 faptul că locuitorii din satele Mosoare, Poieni, Dofteana şi Păcuri foloseau ca leac ţiţeiul extras prin puţuri. Mai târziu, Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae aminteşte de existenţa şi exploatarea petrolului din această regiune“.

Lucăceştiul, cartier al Moineştiului, este locul în care a fost realizată prima sondă comercială din lume, unde existau primele distilerii de petrol  încă din 1837–1840, urmate de cele de la Moineşti, în 1844. Ulterior, în 1857, la Ploieşti, se punea în funcţiune „Fabrica de gaz” a lui Marin Mehedinţeanu, practic prima rafinărie din ţară, cu dotări primitive, dar care au ajutat la revoluţionarea domeniului extracţiei petrolului şi a  folosirii acestuia în regim industrial, pentru iluminatul oraşelor şi mai târziu, pentru motoarele Diesel.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: