EXCLUSIV Cum arată Sinagoga Cerealiştilor din Bacău, o adevărată bijuterie arhitectonică. Evreii vor să o transforme în centru cultural

EXCLUSIV Cum arată Sinagoga Cerealiştilor din Bacău, o adevărată
bijuterie arhitectonică. Evreii vor să o transforme în centru cultural

Templul Cerealiştilor (Popşoinikes şil) din Bacău. Izu Butnaru, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bacău FOTO Mircea Merticariu

Sinagoga Cerealiştilor(Grânarilor) din Bacău, aflată pe strada Ştefan cel Mare, numărul 35, este ascunsă între blocurile comuniste făcute după 1960. A scăpat de demolare înainte de 1989 iar frumuseţea ei arhitectonică şi pictura au impus-o printre obiectivele de patrimoniu. Comunitatea Evreilor din Bacău vrea să o salveze de la degradarea totală şi să o predea municipiului Bacău, cu destinaţia de centru cultural.

Evreii aveau înaintea Primului Război Mondial 21 de sinagogi în Bacău. Singura dintre ele rămasă intactă este Sinagoga Cerealiştilor, aflată pe strada Ştefan cel Mare, care stă închisă de aproape jumătate de secol. În momentul de faţă, Comunitatea Evreilor din Bacău nu numără mai mult de 200 de persoane, majoritatea în vârstă. „Sinagoga este nu numai o instituţie religioasă, ci şi una culturală şi comunitară, care îndeplineşte un rol esenţial în păstrarea şi transmiterea din generaţie în generaţie a religiei mozaice, a învăţăturilor şi tradiţiilor evreieşti. În aceste lăcaşuri de cult se desfăşoară rugăciunile zilnice, cele ale marilor sărbători şi ale momentelor primordiale ale vieţii: brit, mila, bar/bat, mitzva, ş.a. 

Acum mai sunt foarte puţini evrei în Bacău. Altădată, înainte de Primul  Război, jumătate din populaţia Bacăului era de confesiune mozaică. Se spune că evreii sunt bogaţi, nu e chiar aşa. Nu avem cu ce renova această frumoasă sinagogă, care stă închisă şi se degradează treptat. Vrem să îi propunem noului primar al Bacăului, Cosmin Necula, să preia clădirea, cu destinaţia de centru cultural“, a precizat Izu Butnaru, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bacău.


Templul Cerealiştilor, în idiş „Popşoinikes şil“, a fost ridicat în 1899 pe o suprafaţă de 397 de metri pătraţi. A suferit mai multe incendii. Pictura dar şi actualele dotări sunt din anul 1926. S-au mai făcut reparaţii în 1974, 1986, dar şi după 1996, când clădirea a fost tencuită. Atât arhitectura, cât şi pictura sunt originale. Sala sinagogii conţine pictura originală, realizată în anii 1926-1927 de către pictorul ieşean Mendel Grunberg. Izu Butnaru, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bacău, recunoaşte că nu prea mai sunt evrei în Bacău care să cunoască ebraica veche. O parte din inscripţiile interioare sunt făcute în limba poporului ales. „În exterior, edificiul religios este alcătuit după procedeele clasice (simetrie, gradarea volumelor şi a ornamentaţiei) şi decorat baroc, cu multă îndemânare artistică. Se prezintă sub forma unei clădiri cu două caturi, care diferă prin forma şi înălţimea ferestrelor. Soclul, brâul dintre etaje, ca şi cornişa redusă dau clădirii o înfăţişare neutră. Acoperişul, înalt şi curbat, este din tablă. În interior, nava centrală este de formă pătrată, fiind supraînălţată boltit şi bordată pe trei dintre laturile sale de o largă galerie sprijinită de stâlpii care susţin plafoanele.


Chivotul (Aaron Kodesh) din zidărie , reliefat cu elemente clasice, de altfel ca şi bimaah-ul (estrada încadrată de un grilaj unde se citeşte Torah), central sunt mărginite de balustrade din lemn. Situarea bimah în centrul sălii centrale( nu în imediata apropiere a chivotului) evidenţiază faptul că este vorba de o sinagogă de rit mozaic ortodox. Chivotul (Sfânta Sfintelor) este acoperit cu predelă, iar bimah avea un pupitru pe care era plasată Menorah ( candelabrul cu 7 braţe). În jurul bimah se găsesc scaunele unde stau enoriaşii. Capacitatea sinagogii este de 300-400 de locuri la parter iar la balcon, locul destinat femeilor care asistă la ceremoniile religioase, încă 350 de locuri“, afirmă Izu Butnaru, dând citire unui studiu realizat de un specialist, pasionat de patrimoniu, membru al Comunităţii Evreilor din Bacău.
Cu adevărat, cea mai mare bogăţie a sinagogii din Bacău este pictura realizată de Mendel Grunberg din Iaşi, în perioada interbelică. Pe toţi pereţii sunt imagini biblice, zoomorfe (cu lei, cerbi, cămile) dar şi elemente murale liniare şi fitomorfe. Sinagoga Cerealiştilor are şi alte încăperi care erau destinate rabinului, oficiantului, cantorului dar şi săli de curs sau camere în care se făceau rugăciunile în timpul iernilor geroase, când marea încăpere a sinagogii nu putea să fie încălzită corespunzător. „În secolul al 20-lea, sinagoga se bucura de un personal numeros care cuprindea rabinul sau epitropul din regiune, catorul/ haham-ul, un lector, un intendent (ciauş). Sinagoga Cerealiştilor a fost dintodeauna a enoriaşilor şi a revenit în proprietatea noastră după 1989. Însă avem probleme cu cadastrul, gardul a fost pus mai încoace la ultima renovare, dar terenul propriu-zis al sinagogii era mult mai mare şi delimitat de fostele proprietăţi, în general ale evreilor care trăiau în Bacău înainte de ultimul Război“, a mai spus Izu Butnaru.


Sinagogile evreilor din municipiul Bacău


Înainte de Primul Război Mondial, numărul evreilor era aproape egal cu cel al românilor, în municipiul Bacău. Potrivit recensământului din 1930, după ce o parte din populaţia satelor a venit în oraş, Bacăul avea 19.421 declaraţi români,  9.424 evrei, 822 maghiari şi 406 germani.
Prima sinagoga s-ar fi construit în Bacău în 1820. În 1841 evreii ce ţineau de curentul hasidic au ridicat Siangoga Habad. În 1864, la Bacău funcţionau 14 sinagogi. Printre cele mai cunoscute erau Sinagoga Volf Burah, Sinagoga Cojocarilor, Sinagoga Alter Ionas şi Sinagoga Tăbăcarilor. „În 1880, în Bacău aveam 21 de sinagogi şi case de rugăciune. În 1916 aveam active următoarele sinagogi: Froim Aizic, Alter Leib, Iţic Leib Brill, Lipscanilor, a Croitorilor Tineri, Birjarilor, Cizmarilor, Cerealiştilor,  Zidarilor, Rabi Israel, „Înfrăţirea Sion“, Şnapic, Sinagoga Şaim Cofler zisă şi Der Mariesches şil. După Primul Război Mondial, au fost desfiinţate unele sinagogi şi au fost ridicate altele. Unele purtau numele unor rabini decedaţi sau a unor persoane în viaţă, care avuseseră influenţă asupra comunităţii: sinagoga Wisman, sinagoga gaonului Beţael Şafran, sinagoga Rabin Blane, sinagoga David Herşcovici, sinagoga palestiniană, sinagoga Filderman, sinagoga rabin Wahramn şi sinagoga rabin Lan“, a mai spus Izu Butnaru, dând citire datelor istorice existente la Comunitatea Evreilor din Bacău.


Sinagoga Cerealiştilor din Bacău, dar şi cele două cimitire ale evreilor, în care se găsesc mii de morminte sunt mărturia convieţuirii evreilor cu românii, în ultimile două secole. „Pe noi ne-ar bucura foarte mult dacă am putea salva această ultima frumoasă sinagogă, a Cerealiştilor. Cred că s-ar putea printr-un proiect, să o reabilităm şi să o dăm în folosinţă Primăriei Bacău pentru a o utiliza ca centru cultural“, a mai spus preşedintele evreilor din Bacău, Izu Butnaru.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: