Micul taragotist din Apuseni considerat un talent uriaş. Cum i-a schimbat destinul întâlnirea cu Dumitru Fărcaş

Micul taragotist din Apuseni considerat un talent uriaş. Cum i-a schimbat destinul întâlnirea cu Dumitru Fărcaş

Andrei Haneş, micul taragotist din Ardeal FOTO Arhivă personală

Andrei Ioan Haneş are doar 16 ani şi este, deja, o mica vedetă în domeniul muzicii populare. Instrumentul său preferat este taragotul la care repetă ore întregi, zilnic. Mulţi specialişti în domeniu spun despre el că este noul Dumitru Fărcaş, dar tânărul, modest din fire, afirmă că are mult de învăţat pentru a ajunge la nivelul regretatului taragotist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Andrei s-a născut şi a copilărit într-un sat fermecător din Apuseni. Se numeşte Valea Mică şi este în administrarea oraşului Zlatna. Tânărul s-a apucat de cântat de doar 4 ani. „Într-o zi, când am venit de la fotbal, pentru că la vremea respectivă practicam acest sport, le-am spus părinţilor mei că vreau să cânt. Le-am zis că mă las de fotbal pentru muzică. Tatăl meu cumpărase două fluiere şi am învăţar rapid să cânt. Am început la 12 ani, iar primul meu professor a fost Gheorghe Bădău“, spune tânărul din Apuseni.
 
Întâlnirea cu Dumitru Fărcaş i-a schimbat destinul
 
A fost remarcat de profesorul Gheorghe Bădău din Cîmpeni care l-a inclus în ansamblul folcloric „Arieşul“, alături de care a participat la mai multe spectacole. În 2016, taragotistul de doar 14 ani a participat la Târgul de pe Muntele Găina împreună cu Căluşarii de la Cib, care au obţinut locul doi în concurs, în mare parte datorită instrumentiştilor care i-au acompaniat, printre care s-a aflat şi Andrei.

 

Pe Dumitru Fărcaş l-a întâlnit în 30 noimebrie 2017. „Maestrul a venit la Zlatna la Congresul Spiritualităţii Româneşti. Când a auzit cum cânt, mi-a propus să merg la şcoală la Cluj, la liceul de muzică“, spune micul muzician. Chiar dacă Dumitru Fărcaş s-a stins, Andrei i-a urmat sfatul, iar în prezent este elev în clasa a X-a la la Colegiul de Muzica „Sigismund Toduţă“ din Cluj Napoca. Iniţial, acesta învăţa la Colegiul „Nicolae Medrea“ din Zlatna şi probabil ar fi urmat şi liceul din oraş, dar întâlnirea cu Dumitru Fărcaş şi insistenţa acestuia pentru a-şi şlefui pasiunea prin studiu, i-a schimbat destinul. Aşa că tânărul din micul sat de lângă Zlatna, şi-a luat pasiunea în serios. „Când sunt acasă, studiez până la 8 ore pe zi, mai mult noaptea, deoarece atunci mă simt în elementul meu, chiar până la trei-patru dimineaţa. La şcoală studiez mai puţin, deoarece nu prea am timp din cauza programului foarte încărcat, dar şi acolo studiez cam două ore pe zi“, adaugă acesta.
 
Premii la concursurile de muzică
 
„Muzica pentru mine este un mod de a mă relaxa, este o activitate pe care o fac tot timpul cu plăcere. Consider că este un mod prin care orice om îşi poare exprima stările sufleteşti. Muzica este scopul meu principal în viaţă“, spune Andrei Haneş. A început să înveţe muzică în adevăratul sens al cuvântului de la profesorul Niţu Selagea din Abrud, pe care l-a considerat ca un bunic, iar dupa moartea acestuia, a început să ia lecţii în particular alături de Horia Tanislav, profesor de muzică la Zlatna. Mentorul său este Nică Porcar, un vestit taragotist de pe Valea Ampoiului.
 
 
Important a fost şi sprijinul familiei sale, fiind încurajat mai ales de tatăl său, Ionel Haneş. În primii doi ani a luat ore în particular de la profesori de muzică din zonă, în prezent fiind sub îndrumarea prof. Ioan Berci.
 
Dincolo de faptul că este foarte cunoscut în zona Munţilor Apuseni, fiind o prezenţă aşteptată la orice eveniment din viaţa comunităţilor de acolo, Andrei Haneş este laureat al mai multor concursuri naţionale, dedicate tinerilor instrumentişti. La Concursul National de Interpretare a Muzicii Populare „Tradiţii Silvane“ din Şimleu Silvaniei ediţiile din 2016 şi 2017, a obţinul Premiul Special, la Festivalul-Concurs Naţional de Folclor „Inimi fierbinţi în ţara de piatră“ de la Abrud (2017), premiul întâi, iar la Festivalul-Concurs „Tudorică Munteanu“, de la Orăştie, diploma de excelenţă.
 
De asemenea a obţinut un premiu pentru cel mai talentat instrumentist în 2017, şi a participat la Festivalul „Flori de speranţă“ 2018, organizat de Asociaţia Download, pentru sprijinirea copiiilor cu sindromul down. Andrei speră ca după împlinirea vârstei de 16 ani să poată participa la mult mai multe festivaluri şi concursuri, unde să întâlnească alţi instrumentişti talentaţi. „Dintre muzicienii pe care i-am întâlnit, Dumitru Fărcaş a avut un rol important deoarece a insistat foarte mult să merg la liceul unde sunt acum. Este artistul pe care îl admir enorm. Dacă ar fi să vă spun despre idealuri, aş adăuga că îmi doresc să ajung şi eu un om care povesteşte ceea ce simte prin taragotul lui“, spune Andrei.
 
 
În luna martie 2019, Andrei a câştigat premiul II la Festivalul-concurs de muzică populară pentru copii şi tineret „Florile Ceahlăului“, din Piatra Neamţ. La festivalul desfăşurat în perioada 15-17 martie, în Piatra Neamţ, au fost înscrişi 460 de concurenţi şi selectaţi doar 146. Unul dintre membrii juriului, cunoscuta realizatoare TV Elise Stan, a fost foarte impresionată de interpretarea lui Andrei. A spus că, din momentul în care Andrei a început să cânte, şi-a dat seama că este instruit de profesorul Ioan Berci. 
 
Paradisul de la Valea Mică
 
Satul Valea Mică, unde locuieşte Andrei Haneş, este un veritabil paradis natural. Aproape 400 de persoane trăiesc lângă „Degetul lui Dumnezeu“, o stâncă uriaşă denumită astfel pentru că seamănă cu un deget. Încă de la intrarea în sat, vizitatorul este întâmpinat de cele două pietre uriaşe ce alcătuiesc rezervaţia naturală de interes natural „Calcarele de la Valea Mică“. Aria naturală reprezintă două blocuri calcaroase de dimensiuni şi înălţimi diferite (12 şi 20 metri), ce mărginesc drumul comunal DC67 şi pârâul Valea Mică, afluent al Ampoiului. În piatra uriaşă se află câteva mici peşteri, unde, cu mulţi ani în urmă, locuiau pustnici. Locuitorii de la Valea Mică se ocupă, la fel ca majoritatea oamenilor din Apuseni, cu creşterea animalelor şi cu agricultura. Lucrează de dimineaţa până seara, iar în sărbători merg la biserică. În apropierea satului se află şi Mănăstirea „Buna Vestire“, unde se află un muzeu foarte apreciat.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: