FOTO Cercetări pentru determinarea concentraţiei elementului chimic radiocativ „radon“ în şapte peşteri din România

Inegalabilul Gheţar de la Scărişoara oferă teme deosebite de cercetare. Între Facultatea de Biologie şi Geologie şi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii Babeş Bolyai a început o colaborare care vizează studiul concentraţiilor de Radon în câteva peşteri din România.

Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda de Sus a oferit sprijin tehnic pentru acces în Rezervaţia Mare a peşterii Gheţarul de la Scărişoara. „Radonul este un element radioactiv care se formează prin dezintegrarea radioactivă a elementelor din seria Uraniului, elemente care se găsesc din belşug în rocile vulcanice în primul rând, roci care apar în zonele cu peşteri, în jurul peşterilor, la adâncime, iar pe reţeaua de fisuri, radonul care este un gaz incolor, inodor, se ridica şi în spaţiile închise se acumulează. Ca urmare, pentru speologi care intră şi ies nu este un mare pericol, însa acolo unde avem de a face cu peşteri turistice, unde personalul administrativ, ghizii şi alţii care intră şi petrec mai multe ore în interiorul peşterii, prezenţa radonului într-o concentraţie ridicată poate să aibă un efect nociv, şi rezultatul cel mai nociv ar reprezenta dezvoltarea în timp a cancerului la plămâni”, a spus prof. dr. Bogdan Petroniu Onac, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca.

Cele şapte peşteri studiate sunt în partea central-vestică a României, în Munţii Rodnei, Munţii Pădurea Craiului 

şi Munţii Bihor. ”Am selectat peşteri turistice, peşteri neturistice, am selectat peşteri orizontale cu ventilaţie bidirecţională sau unidirecţională, peşteri descendente precum Izvorul Tăuşoarelor, Gheţarul Scărişoara, acolo unde de la suprafaţă trebuie să cobori o sută, două sute, sau trei sute de metri, şi unde te apropii de sursa prin care radonul ajunge în peşteră. În fiecare din acestea am lăsat între 5 şi 10 senzori pentru radon, care urmează să-i recuperăm, să developam filmul care este în aceste cutiuţe ca să vedem care este concentraţia”, a completat profesorul universitar.

Rezultatul cercetărilor va sta la baza unui studiu care ar urma să scoată în evidenţă modul în care este afectată sănătatea ghizilor, de concentraţia elementelor chimice din peşteri.

Gheţarul Scărişoara, cel mai important obiectiv turistic natural din Alba

În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (I.S.E.R.) departamentul Cluj, - primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920 - continuă studierea acestei peşteri.

Astfel se fac studii ce „vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume -  (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din  peştera Gheţarul Scărişoara – ne-a precizat Dl Doctor Aurel Perşoiu – fost cercetător la I.S.E.R.

În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei. Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată ca „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi” ne-a precizat ne-a precizat profesor Dr. Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R.

Astfel blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scăroşoara cu cei peste 120.000 metri cubi, din comuna Gârda, judeţul Alba,  ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume. Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.