Filajul în epoca comunistă. Cum erau urmăriţi românii consideraţi „elemente duşmănoase” FOTO

Filajul în epoca comunistă. Cum erau urmăriţi românii consideraţi „elemente duşmănoase” FOTO

Fotografii realizate în timpul unei acţiuni de filaj cu ”obiectivul” şi ”legătura” acestuia. FOTO: CNSAS

Filajul era una din metodele prin care securitatea comunistă obţinea informaţii în legătură cu persoanele urmărite informativ sau care erau suspectate de realizarea unor fapte care contraveneau orânduirii sociale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ţintele erau vizate de acţiuni ample de filaj în care erau implicaţi ofiţeri de securitate, miliţieni şi informatori. Persoanele primeau diverse indicative care erau utilizate în rapoartele care erau întocmite în urma activităţilor de urmărire pe teren.
 
Sistemul de filaj folosit era cel denumit ”de pe ambele trotuare, pe străzi paralele, prin încadrare, în lanţ, din locuri fixe”. Sistemul de pe ambele trotuare, ca-n filme, se folosea ”pe străzile semiaglomerate, lucrătorii de echipa mergând dispuşi pe ambele trotuare la distanţă ce diferă de aglomeraţia străzii şi topografia terenului care să le asigure vizibilitate între ei. 

Sarcina de a fila direct obiectivul o are lucrătorul de pe primul plan (trotuarul opus), iar la limita posibilităţilor de observare, activitatea obiectivului este observată şi de lucrătorul de pe planul 2”.
 
Activitatea de filaj presupunea organizarea etapelor, precum ”studierea terenului la domiciliul şi la locul sau de muncă, pentru cunoaşterea posibilităţilor de efectuare a filajului, atât ziua cât şi seară”, cum sunt orientate ferestrele, străzile din jur, câte intrări - ieşiri are imobilului, direcţiile probabile de plecare ale obiectivului. 

De asemenea, ”Recunoaşterea obiectivului” se realiza ”după fotografie (dacă este recentă); după descrierea portretului vorbit; cu ajutorul ofiţerului operativ care-l preda; când a mai fost filat şi este cunoscut de ofiţeri”. Erau filaje specifice şi pentru mijloacele de transport în comun, dar şi în cazul în care ”ţinta” utiliza liftul. 
 
 
În anul 1970, la Alba Iulia, una dintre ţintele securiştilor era obiectivul ”Hary”. Un document declasificat de CNSAS arată rezultatele filajului la care a fost suspus acesta în data de 23 mai 1970, între orele 06.00 – 21.00. 

„La orele 6,10 obiect. Hary a plecat de la domiciliu cu bicicleta, a mers pe mai multe străzi şi a intrat la Atelierul auto al IPRODCOOP unde are locul de muncă, ora fiind 6,15. De la locul de muncă Hary a plecat pe jos la ora 16,10 împreună cu un coleg de serviciu, au mers pe str. T. Vladimirescu, Ampoiului, Călăraşi şi a intrat la nr. 16, la o unitate a IPRODCOOP, ora fiind 16,15”, se preciza în raportul ”strict secret” întocmit de şeful secţiei XII-a, lt. colonel Cioara Ioan.
 
„Împreună cu acelaşi coleg Hary a plecat de aici la ora 16,30 şi pe acelaşi traseu au revenit la atelierul auto unde au intrat la ora 16,34. La ora 16,55 obiect. Hary a plecat de la locul de muncă cu bicicleta, a mers pe mai multe străzi până în P-ţa 1 mai şi a intrat la domiciliu, ora fiind 17.00. Până la orele 21.30 Hary nu a mai părăsit domiciliul. Filajul continuă”, mai consemna documentul menţionat.
 
 
Ofiţerii care executau acţiunea întocmeau şi note de filare şi identificare, în care se consemnau trăsăturile fizice, vestimentaţia, obiectele transportate şi adresele sau traseul persoanei urmărite. În 13 iunie 1970, „Hary” a fost vizitat intre orele 20,20 – 21,20 de legatura ”Hosu”. 

În nota de identificare se supne despre acesta cp avea 33-38 ani, statură mijlocie, conformaţia corpului potrivită, faţa ovală, tenul brunet, părul negru tuns scur, bărbie rotundă. Se mai preciza că poartă ochelari de vedere şi erau descrise obiectele de îmbrăcăminte, precum şi autoturismul Dacia pe care îl avea.
 
 
Acţiunile pe care ”elementele duşmănoase” ar fi fost capabile să le facă erau, potrivit Securităţii: ”subminarea economiei naţionale; trădare de patrie; propagandă contrarevoluţionară; diversiune etc”. 
 
Pe lângă simpli cetăţeni, pe lista obiectivelor celor care pot fi filati figurau şi ”elementele din cadrul reprezentanţelor dimplomaţiei semnalate că desfăşoară activitate de spionaj, precum şi din rândul celorlalţi cetăţeni străini veniţi temporar pe teritoriul patriei noastre”, dar şi ”imobile şi locuri ce interesează unităţile informative” - şi anume reprezentanţele statelor străine, domiciliul funcţionarilor diplomatici, domiciliul cetăţenilor români ”semnalaţi că desfăşoară activitate duşmănoasă”, ”locuri de întâlnire între obiective şi legături”, ”ascunzatorile”, ”locurile unde se pregătesc acte de diversiune sau atentate, difuzare de fiţuici contrarevoluţionare, inscripţii etc”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările