FOTO DOCUMENT „Aşezarea curechiului la murat“, subiect la examenul de sfârşit de an pentru elevii Gimnaziului superior din Blaj în 1896

Elevii care frecventau Gimnaziul superior din Blaj, la sfârşitul anilor 1800, promovau anul şcolar printr-un examen susţinut la fiecare disciplină pe care o studiau.

Subiectul conservării curechiului (varză n.r.) verde peste iarnă era una din cele nouă teme pe care le aveau de pregătit elevii Gimnaziului superior din Blaj la examenul de „Economie rurală“  din vara anului 1896.

Pe lista cu subiecte figurau teme cu aplicaţie practică precum: metodele de creştere a producţiei de cucuruz(n.r.porumb), întrebuinţarea cartofilor în economie, categoriile de arbori şi plante din care se poate face gardul viu, care sunt metodele de altoire, dar şi ce însemnătate are gunoiul în economie. Elevii trebuiau să cunoască, de asemenea,cum se cultivă florile şi legumele.

Informaţiile apar într-un document din 1896, deţinut de Arhivele Naţionale Alba. Un act din 1897 ne ajută să aflăm care sunt disciplinele pe care le studiau elevii Gimnaziului superior din Blaj: „Dreptul bisericesc“, „Teologia dogmatică“, „Teologia morală“, „Studiul bibliei„, Ritu, cântu bisericesc şi tipicu“, „Economia rurală“.

Majoritatea elevilor care activau la Gimnaziul superior din Blaj erau, potrivit unui document din 1856, copii de preoţi şi proveneau din toate colţurile Ardealului.

260 de ani de la înfiinţarea la Blaj a primei şcoli cu predare în limba română
Documentele la care facem referire sunt parte din expoziţia „Şcolile Blajului în documente şi fotografii”, vernisată dumninică 9 martie, la Protopopiatul Greco Catolic din Blaj. Este unul din evenimentele care marchează împlinirea a 250 de ani de la moartea episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron, intemeietorul primelor scoli cu predare în limba română din Transilvania.

Pe 11 octombrie 1754, s-a deschis la Blaj prima scoală elementară cu predare în limba română din toate timpurile. Pe lângă Gimnaziul superior, care şi-a schimbat în perioada interbelică denumirea în „Academia teologică“, la Blaj au funcţionat două Licee teologice-Sfântul Vasile cel Mare şi Sfânta Ecaterina-şi alte două şcoli normale, în care se pregăteau învăţătorii, una de băieţi şi alta de fete.

Merită amintit aici un fragment din memorabilul discurs al lui Timotei Cipariu, cel mai învăţat dintre magiştrii care s-au perindat pe la catedra Şcolior Blajului, la împlinirea unui secol de la înfiinţarea lor. „Căci, care loc la naţiunea română, care şcoală între toate şcolile româneşti poate să arate atâţia bărbaţi mari ieşiţi din sânul lor?... Unde a pu¬tut sămânţa aruncată de economul cel bun să aducă fructuri mai însemnate de cum a adus sămânţa revărsată pe acest loc, ce se părea cel mai steril şi mai rău cultivat? Unde s-au văzut cândva ostenele şi sudori mai bine răsplătite? Unde seceriş mai mulţumitor decât pe acest înţelenit câmp şi unde lucrători aşa de puţini se văzură la început? Unde s-a putut cândva cu mijloace aşa puţine a se câştiga efecturi mai înseninătoare de cum ne arată istoria acestui loc şi acestor scoale?", se întreba Timotei Cipariu.(Articol scris de Nicu Neag)