Constructorul autostrăzii Sebeş - Turda, amendat cu 30.000 de lei pentru depăşirea zgomotului pe şantier. Cum a obţinut anularea sancţiunii în justiţie

Constructorul autostrăzii Sebeş - Turda, amendat cu 30.000 de lei pentru depăşirea zgomotului pe şantier. Cum a obţinut anularea sancţiunii în justiţie

Zona şantierului unde a lucrat constructorul şi a primit amenda pentru zgomot

Amenda de 30.000 de lei a fost dată pentru depăşirea nivelului de zgomot în punctul de lucru de la Oarda de Sus, judeţul Alba. Instanţa a anulat procesul-verbal pe motiv că sancţiunea trebuia dată Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere

Ştiri pe aceeaşi temă

Compania italiană de construcţii Impresa Pizzarotti, liderul asocierii care construieşte lotul 1 al autostrăzii Sebeş – Turda, a obţinut, în justiţie, anularea unui proces-verbal de contravenţie prin care a fost amendată de Garda de Mediu cu suma de 30.000 de lei pentru depăşirea nivelului de zgomot în zona punctului de lucru de la Oarda de Sus, Alba Iulia. Amenda a fost aplicată în 10 august 2019, după constatări efectuate în teren cu aparatură specială, în data de 30 iulie 2018. 
 
”(…) La data de 30.07.2018, cu ocazia inspecţiei din teren efectuate s-a constatat că petenta desfăşura activitate de forare a picioarelor podului peste şoseaua străzii Victoriei din Oarda de Sus, la o distanţă de aproximativ 35 m de imobilul intervenienţilor accesorii, iar în urma măsurării cu acea ocazie de către reprezentantul agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba aflat împreună cu echipa de control a nivelului zgomotului s-a constatat că valoarea măsurată a fost de 67,9 dB, valoare ce depăşeşte limita maximă admisă de Acordul de Mediu”, se precizează în procesul-verbal.
 
Acordul de mediu prevede ca în cazul în care nivelul de zgomot depăşeşte 50dB conform valorilor prevăzute în legislaţia în vigoare, vor fi instalate panouri antifonice, ceea ce nu a fost realizat în zona puctului de lucru menţionat. Sesizarea Gărzii de Mediu a fost făcută de o familie din Oarda de Sus, a cărei locuinţă este la câteva zeci de metri de şantierul autostrăzii. Între timp, familia respectivă a obţinut oprirea lucrărilor în zona punctului de lucru până la instalarea panourilor fonoabsorbante.
 
Prin plângerea depusă în justiţie, reprezentanţii firmei Impresa Pizzarotti au contestat faptul că procesul verbal contestat a fost încheiat de către personalul Gărzii Naţionale de Mediu însă, în concret, presupusa contravenţie a fost constatată de către personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, singura instituţie care deţine aparatura şi metode acreditate RENAR pentru determinarea şi măsurarea zgomotului şi vibraţiilor. De asemenea, a susţinut că a fost sancţionată contravenţional ca urmare a lucrărilor efectuate la proiectul „Autostrada Sebeş-Turda” al cărei titular nu este firma de construcţii ci Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) din România. 

 

De ce a fost anulat procesul-verbal de contravenţie

 
 
În final, atât Judecătoria Alba Iulia, cât şi Tribunalul Alba, prin hotărârea definitivă din 6 decembrie 2019, au identificat vicii care au determinat anularea procesului verbal de contravenţie. ”În conformitate cu prevederile legale, în măsura în care s-ar fi constatat cu ocazia controlului în teren o depăşire a zgomotului peste limita maximă prevăzută în Acordul de Mediu, din punct de vedere al răspunderii contravenţionale putea fi sancţionată doar autoritatea publică, care direct sau prin prepus (antreprenor/executant în temeiul acordului contractual) se face vinovată de încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din HG cu nr. 445/2009. Titularul proiectului în această situaţie este exclusiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Petenta nu este un titular al proiectului, ci doar parte contractuală din cadrul Acordului contractual de execuţie încheiat ulterior cu titularul proiectului”, afirmă instanţa de judecată. 
 
Magistraţii au considerat că, chiar dacă antreprenorul şi-a asumat obligaţia respectării dispoziţiilor Acordului de Mediu, ale cărui prevederi au fost făcute parte integrantă din contract, ”se impune trasarea unor limite clare între prevederile dreptului public şi a celui privat, deci nu pot fi combinate dispoziţiile imperative de drept public cu prevederi contractuale” şi ”nu se poate sustrage titularul proiectului de la răspundere contravenţională prin transmiterea tuturor obligaţiilor către antreprenor, printr-un contract încheiat între aceştia”. 
 
Instanţele au mai reţinut că organele administrative învestite de către legiuitor cu atribuţii de sancţionare a faptelor care întrunesc elementele constitutive ale unor contravenţii trebuie să manifeste diligenţă sporită în exercitarea funcţiilor încredinţate, iar încălcarea dispoziţiilor legale şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale în afara textelor de lege trebuie să fie sancţionată cu anularea actului administrativ nelegal, indiferent de temeinicia sau netemeinicia faptei contravenţionale constatate.
 
”În aceste condiţii, lipsa calităţii de contravenient a persoanei sancţionate contravenţional duce în final la nelegalitatea procesului verbal de contravenţie atacat, motiv pentru care se impune anularea actului administrativ pentru acest motiv. Având în vedere incidenţa acestui motiv de nulitate absolută care duce automat la desfiinţarea actului administrativ, instanţa nu apreciază utilă analizarea celorlalte motive de nulitate relativă invocate prin plângerea contravenţională”, a completat instanţa. Cererea companiei privind restituirea sumei de 10.000 de lei, reprezentând jumătate din minimul legal al amenzii contravenţionale plătită deja, nu a fost acceptată pe motiv că a fost solicitată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, respectiv Garda de Mediu Alba.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările