A murit Aurel Sîntimbrean, simbol al Roşiei Montane şi critic al proiectului minier iniţiat de RMGC

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aurel Sîntimbrean a lucrat 29 de ani la exploatarea de aur de la Roşia Montană. Foto: 100dechipuri.ro
Aurel Sîntimbrean a lucrat 29 de ani la exploatarea de aur de la Roşia Montană. Foto: 100dechipuri.ro

A murit Aurel Sîntimbrean, un simbol pentru Roşia Montană. De profesie inginer geolog, Sîntimbrean a condus, peste 20 de ani, activitatea de cercetări geologice a exploatării miniere de aur din Apuseni.

Aurel Sîntimbrean a murit în 20 mai 2020, la vârstă de 89 de ani, în comuna Sîntimbru, judeţul Alba. Născut într-o familie de ţărani, tatăl său a fost trimis la Canal de către comunişti, ceea ce i-a creat probleme în facultate. Înainte de Revoluţia din 1989, a fost pentru peste 20 de ani conducătorul tehnic al exploatării de la Roşia Montană. A avut o atitudine critică cu privire la proiectul minier privat iniţiat de Roşia Montană Gold Corporation.

Aurel Sîntimbrean s-a născut în 3 ianuarie 1931, în satul Sântimbru. Între anii 1938- 1942 a făcut şcoala primară în sat. În toamna anului 1942, a susinut examenul de admitere la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, pe care l-a absolvit în anul 1950.

Prin concurs, în toamna anului 1950, a reuşit la Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj. Din motive social-politice este obligat să întrerupă cursurile primului an universitar, 1950-1951, reluând studiile universitare în toamna anului 1951. A terminat facultatea în anul 1955, obţinând diploma universitară în specialitatea Geologie-Geografie, fiind repartizat de o Comisie guvernamentală la Trustutul Minier din Brad. A lucrat în industria minieră, din Munţii Apuseni ca geolog, şef serviciu geologic, geolog şef, inginer şef şi inspector general, la Întreprinderea Minieră Bucium Izbita, Exploatarea Minieră Roşia Montană, Trustul Aurului Brad şi Inspectoratul Geologic Minier Deva, secţia Alba Iulia. Cel mai mult, 29 de ani, a lucrat la E.M. Roşia Montană, din care 22 de ani a fost inginer şef.

aurel sîntimbrean

Munca de geolog a făcut-o cu pasiune, ceea ce l-a obligat să-şi însuşească cunoştinţe temeinice economice, miniere, de prepararea minereurilor, materializate în rezultate economice şi publicarea de cărţi, studii şi cercetări, diferite articole, inovaţii şi invenţii. În paralel, a îndrăgit istoria, în special arheologia montanistică, valorificarea vestigiilor trecutului pe care le-a adăpostit în Muzeul Mineritului din Roşia Montană. A acordat interviuri la radio, TV şi în presa scrisă, a fost consultant ştiinţific la realizarea filmelor „Chemarea aurului” regizor Sergiu Nicolaescu şi „Flăcări pe comori” regizor Nicolae Mărginean, iar pentru munca depusă a fost răsplătit cu distincţii.

aurel sîntimbrean

”Ne luăm rămas bun de la unul dintre cei mai dragi prieteni ai Roşiei Montane. Îi datorăm pagini întregi de istorie a aurarilor apuseni şi a Roşiei Montane în special. Îi datorăm inclusiv înfiinţarea Mizeului Mineritului din Roşia. Geolog şi scriitor, bun cunoscător al realităţilor zonei, a fost unul dintre cei mai fermi susţinători ai

aurel sîntimbrean

dezvoltării durabile a zonei, prin exploatarea sustenabilă a resurselor naturale şi culturale, respingând distrugerea prin cianurare, sărăcire şi depopulare. Rămas bun, domnule Sîntimbrean. Vă mulţumim pentru tot”

, au transmis reprezentanţii grupului de iniţiativă ”Adoptă o casă la Roşia Montană”.

Printre cărţile publicate de acesta se numără: „Aurarii din Munţii Apuseni”, 1982, cu B. Roman şi V. Wollmann, „Muzeul mineritului din Roşia Montană”, 1989; „Roşia Montană – Alburnus Maior”, ed. I şi II, 2002, 2004, cu Horea Bedelean, „Aurul şi Argintul Roşiei Montane”, ed. I şi II, 2006, 2009, cu Horea şi Aura Bedelean, „Bazil Roman, fotograful aurarilor din Ţara Moţilor – Munţii Apuseni”, 2008, cu Horea şi Aura Bedelean.

În cadrul Exploatării miniere Roşia Montană pe lângă funcţia de inginer şef a fost şi preşedintele Comisiei de inovaţii şi invenţii. Este deţinătorul certificatului de inventator nr. 68561 acordat de OSIM Bucureşti în 23.03.1978, pentru invenţia cu titlul „Dispozitiv de recoltat probe geologice”, ce s-a aplicat în cercetarea zăcământului din anul 1970 şi până la închiderea minei în anul 2006.

Citiţi şi:

 

De ce a pierdut Augustin Lazăr procesul cu Ministerul Justiţiei. Magistratul consideră că raportul lui Tudorel Toader nu este act administrativ

 

FOTO Cum se luptă cu coronavirusul un român din Anglia: „Dormim la comun, pe saltele gonflabile“

 

Infirmiera care a revoluţionat spitalele după misiunea din război. De ce a fost numită „femeia cu lampa“

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite