Cu sprijinul autorităţilor locale, aici se organizează tot felul de festivaluri şi activităţi câmpeneşti. La Sfântă Mărie, spre exemplu, a avut loc Festivalul Păstrăvului şi Festivalul Plutăritului, o defilare a lăzilor de zestre şi reprezentaţii artistice a diverse ansambluri folclorice din înteaga Românie.

Revenind la motivele tradiţionale (pe care localnicii le numesc pui), ele sunt zidite atât pe mare parte din casele din comună, cât şi pe clădiri precum Primăria, gărdiniţa sau Centrul de Informare Turistică. 

Tradiţia caselor închistrite a început-o Leontina Ţăranu, o femeie, care inspirată de motivele de pe ouăle încondeiate, a ales să îşi orneze astfel exteriorul casei. Încântaţi de rezultat, tot mai mulţi săteni i-au urmat exemplul. De altfel, astăzi în Ciocăneşti este în vigoare o prevedere care recomandă locuitorilor care îşi renovează locuinţele sau construiesc unele noi, să integreze în proiect motivele tradiţionale pe faţadele lor.

Ciocăneştiul se mai mândeşte şi cu un muzeu etnografic, cu exponate adunate exclusiv de la săteni, dar şi cu un Muzeul Ouălor Încondeiate. Cel mai tânăr încondeietor este un băieţel de 6 ani.

Toate aceste activităţi şi embleme ale locului, i-au adus localităţii titlul de Sat Cultural al României, în anul 2014.

Despre comuna Ciocăneşti şi ampla campanie de închistrire a cât mai multor case am mai scris şi pe site-ul personal.