Cercetaşii, tinerii care învaţă prin jocuri

Cercetaşii, tinerii care învaţă prin jocuri

Cercetaşii, tinerii care învaţă prin jocuri

Mii de copii încearcă să joace un rol constructiv în societate, urmând o reţetă educativă care datează de mai bine de un secol. Vor o lume mai frumoasă, iar unul dintre angajamentele pe care şi le iau este ca în fiecare zi să facă o faptă bună.


Cercetaşii din România nu se abat de la misiunea care a consacrat mişcarea înfiinţată la începutul secolului trecut de Robert Baden-Powell. Generalul britanic îşi dorea ca prin jocuri să educe tinerii în spiritul păcii şi să-i înveţe să aibă un rol constructiv în societate. Reţeta britanică „Scout“ (cercetaş, în traducere) s-a dovedit în timp un real succes.

În apropiere de Sibiu, în localitatea Hosman, peste 200 de cercetaşi din România, Franţa, Belgia şi Polonia au participat la Tabăra Internaţională pregătită minuţios de Organizaţia Naţională Cercetaşii României (ONCR) cu sprijinul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni. În această seară, tabăra se va încheia cu o petrecere de rămas bun.

„Am încercat să promovăm cultura săsească din Transilvania, să regăsim obiceiurile pierdute“, a afirmat Lucian Nedeluţ, responsabilul de imagine al evenimentului.

În atmosferă medievală

Timp de zece zile, cercetaşi cu vârste între 15 şi 25 de ani au încercat să reînvie traiul medieval de zi cu zi, iar pentru aceasta au dat uitării tehnologia modernă. Nerespectarea acestei reguli aducea cu sine excluderea din tabără. Singura notă discordantă era dată de laptopurile şi de telefoanele mobile din zona administrativă a taberei.

Cercetaşii s-au împărţit în şapte comunităţi reprezentând cetăţile medievale săseşti ale Transilvaniei
(Siebenbürgen) - Sibiu, Cluj, Braşov, Sebeş, Mediaş, Bistriţa şi Sighişoara -, şi au trecut la treabă. „Am încercat să-i facem pe participanţi să deprindă meşteşugurile medievale“, a explicat Lucian Nedeluţ.

Tinerii au participat la ateliere de olărie, de tâmplărie, au făcut leacuri din plante şi au confecţionat manual hârtie. Acest din urmă atelier a fost, de altfel, unul dintre cele mai interesante. Ioana Sulea, o cercetaşă cu vechime de şapte ani, studentă la Stomatologie la Cluj-Napoca, s-a ocupat de coordonare.

„Am obţinut celuloză din ziare şi din cartoane fărâmiţate, pe care le puneam la înmuiat în apă timp de o zi. Apoi le amestecam bine până când se forma o pastă pe care o diluam cu apă. Pasta era trecută prin sită şi răsturnată pe o cârpă. La final se presa sub un bolovan“, a explicat ea.

Participanţii la tabăra de la Hosman s-au declarat încântaţi de activităţile din program.

Experienţă inedită

Louis Marbach, un cercetaş francez în vârstă de 19 ani, a descris într-un singur cuvânt evenimentul de lângă Sibiu. „Nemaipomenit!“. „Au venit aici tineri din patru culturi diferite. Am schimbat impresii şi am învăţat unii de la alţii“, a afirmat acesta.

Alţii au venit în tabără numai pentru câteva zile. Mihaela Ciobanu, de 20 de ani, care se ocupă de treburi administrative în organizaţie, s-a alăturat la sfârşitul săptămânii trecute colegilor ei. Pentru ea, cercetaşii sunt ca o familie. S-a înscris în Organizaţie în urmă cu cinci ani, la centrul din oraşul natal - Drăgăşani, din judeţul Vâlcea.

„Părinţii mei nu mă lăsau să plec de-acasă în tabere, aşa cum fac cercetaşii. Aşa că am aşteptat să ajung la liceu şi m-am înscris. La început, mă uitam un pic mirată la ei. Aveau grupul lor şi se ajutau reciproc. Noi, ceilalţi copii, eram tare zăpăciţi. Ei erau un grup compact şi făceau totul împreună. Cântau, făceau spectacole…“, ne-a povestit Mihaela Ciobanu.

„La primul meu camp - noi aşa numim taberele - am cunoscut foarte mulţi oameni din toate colţurile ţării. Diferiţi, dar cu idei şi planuri comune. A fost impresionant. Şi de atunci n-am putut să mă las de cercetăşie“, a adăugat tânăra.

De ce se înscriu tinerii în organizaţie?

Organizaţia Naţională a Cercetaşilor din România are circa 2.500 de membri activi, 2.000 dintre aceştia având vârste sub 21 de ani. La nivel naţional, ONCR are 63 de filiale.

Cei mai mulţi au ajuns în organizaţie pentru că erau în căutarea unui mod plăcut de a-şi petrece timpul liber. La noi nu există, cel puţin acum, o tradiţie de familie - cercetaş din tată în fiu.  În cercetăşie există câteva etape specifice, fiecare fiind destinată unei anumite grupe de vârstă.

Ceremonie de depunere a promisiunii de lider adult

Etapele sunt patru la număr: lupişori (7-10 ani), temerari (10-14 ani), exploratori (14-18 ani) şi seniori sau lideri adulţi (18-21 de ani). Cei peste 21 de ani se pot implica însă în continuare în activităţile organizaţiei, în calitate de lideri. Înscrierile se fac în grupa de vârstă corespunzătoare fiecărui nou membru.

Cercetaşii învaţă prin acţiune, din experienţele de zi cu zi, acesta fiind unul dintre principiile Metodei Scout. Respectă natura, încearcă să o protejeze şi se implică în activităţi sociale, derulate la centre pentru bătrâni sau pentru orfani.

Pregătiri pentru jamboreea naţională

Cercetaşii vor să transmită valorile pe care le-au învăţat şi încearcă să recruteze noi membri, prezentându-şi activităţile în şcoli. Fiecare centru local se autofinanţează şi caută metode pentru atragerea de fonduri.

Nu este tocmai uşor, mai ales că taxa de înscriere este de numai cinci lei, iar cotizaţia este de şase lei pe trimestru. Bani se strâng şi din taxele de participare la tabere, fiecare centru local organizând anual câte una.

Mai departe, ţine de creativitatea liderilor. „Cei de la Oradea derulează în fiecare an de Crăciun un proiect numit «Cadoul Fermecat». Merg la supermarket şi ambalează daruri. Cei care vor să împacheteze frumos un obiect cumpărat pot apela la cercetaşi şi lasă o donaţie“, a explicat Mihaela Ciobanu.

Dezlănţuire de forţe

Cercetaşii pun acum la cale un eveniment de amploare. Vor ca în 2011 să organizeze o jamboree naţională - o reuniune a tuturor cercetaşilor. Un astfel de eveniment nu a mai avut loc din 1936 încoace. Atunci, a fost organizat la Braşov. Responsabilii ONCR speră să adune peste doi ani circa 1.500 de participanţi. Tot în 2011 va avea loc o jamboree mondială în Suedia. ; (A contribuit Sebastian David)

Nume de seamă în cercetăşie

De-a lungul vremii, numeroase personalităţi din România au aderat la valorile acestei mişcări, printre care Mircea Eliade, George Călinescu, Grigore Antipa, Tudor Arghezi şi Mina şi Nicolae Minovici.

Printre personalităţile străine care au făcut parte din cercetăşie se numără fostul preşedinte francez Jacques Chirac, foştii preşedinţi americani Ronald Reagan, Bill Clinton şi George W. Bush (foto). Din organizaţii de cercetaşi au făcut
parte şi astronautul Neil Armstrong, artistul George Michael şi fotbalistul David Beckham.

Tradiţie de peste un secol

La 1 august 1907, pe insula Brownsea din sudul Angliei, generalul Baden-Powell a suflat în corn. A dat deşteptarea primei tabere de cercetaşi, la care participau cam 20 de tineri. Treptat, tot mai mulţi au îmbrăţişat idealul mişcării - o societate în care să domnească toleranţa şi respectul pentru mediul înconjurător.

La noi în ţară, primele grupuri de cercetaşi au apărut în 1912, iar în 1914 a apărut Asociaţia Cercetaşii României. În 1937, Carol al II-lea a desfiinţat Asociaţia, locul acesteia fiind luat de Străjerie. Cercetaşii s-au regrupat abia după Revoluţie. În 1993, Organizaţia Naţională Cercetaşii României a intrat oficial în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: