28 octombrie: Ziua în care Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. S-au născut Ilarion Ciobanu, Bill Gates și Julia Roberts VIDEO

0
Publicat:

La 28 octombrie 1869, Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. Tot într-o zi de 28 octombrie s-au născut Ilarion Ciobanu, Bill Gates și Julia Roberts.

Dmitri Mendeleev FOTO Profimedia
Dmitri Mendeleev FOTO Profimedia

1492: Cristofor Columb descoperă Cuba în primul său voiaj spre Lumea Nouă

Denumirea „Cuba” provine din limba taino și poate fi tradusă ca „teren fertil” (cubao) sau ca „loc minunat” (coabana). Se spune că numele „Cuba” a fost dat de Cristofor Columb, după orașul Cuba din districtul Beja din Portugalia.

1688: A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Țara Românească

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.

Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie (1699) și reconfirmat în 1703, domnul a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, fiind mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa.

Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu.

 Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în 1992.

1688: a murit Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești

Șerban Cantacuzino  a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor.

În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de turci. După moarte, a fost succedat la domnie de Constantin Brâncoveanu.

1869: Chimistul rus Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.

Primele 94 de elemente există în natură, deși unele au fost observate în cantități infime și au fost sintetizate în laborator cu mult înaintea descoperirii lor. Elementele cu numerele atomice cuprinse între 95 și 118 au fost doar sintetizate în laborator sau în reactoarele nucleare.

1874: s-a născut Constantin I. Parhon, medic român

Constantin Ion Parhon (1874-1969) a fost un medic endocrinolog şi neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcţia de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române (şeful statului) în perioada 13 aprilie 1948-2 iunie 1952.

A murit la data de 9 august 1969 în oraşul Bucureşti, fiind înmormântat în Mausoleul din Parcul Carol. Rămăşiţele sale pământeşti au fost exhumate după dezafectarea mausoleului în anul 1991.

1928: s-a născut Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al DIE și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu

Ion Mihai Pacepa s-a născut la Bucureşti, pe 28 octombrie 1928. În 1951, a fost recrutat de Securitate. Transferat în 1956 la Direcţia de informaţii externe, a „lucrat” pentru trei ani în „exterior”, perioadă în care a „dovedit” atât „perseverenţă”, obţinând „rezultate bune”, cât „şi neglijenţă şi uşurinţă în mânuirea unor fonduri ce le avea la dispoziţie”.

Reîntors în ţară, avea să avanseze din funcţie în funcţie şi să primească grad după grad, ajungând să ocupe în ultimii ani de carieră funcţia de adjunct al ministrului de Interne, adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, cu toate că provenea „dintr-o familie necorespunzătoare” din punct de vedere politic.

Ion Mihai Pacepa
Ion Mihai Pacepa

În 1963 era deja colonel pentru ca în 1967 să fie avansat general-maior. Cinci ani mai târziu este numit secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului în cadrul Ministerului de Interne şi prim-adjunct al şefului DIE.

În 1974 este din nou avansat, la gradul de general-locotenent, Ion Mihai Pacepa urmând lui Nicolae Pleşiţă în funcţia de secretar general al Internelor.

Ion Mihai Pacepa se afla în vara anului 1978 în Germania, pentru a negocia cumpărarea şi construirea în licenţă a avionului VFW-614. O telegramă „urgenţă fulger imediat“, expediată din Koln la data de 29.07.1978, anunţa începutul unui uragan: „Tovarăşe Drăgan, în dimineaţa zilei de 29 iulie a.c. la orele 8.40 m-am prezentat la Hotelul Intercontinental Koln, unde locuieşte tovarăşul Podeanu (n.r. – este vorba despre Pacepa, căruia, după dispariţie, i s-a mai spus şi Vintilă), conform celor convenite aseară, la orele 21.00, când l-am lăsat la hotel. Urma să plecăm la aeroportul Frankfurt. Nu l-am găsit acolo. L-am căutat prin împrejurimi, dar până la această oră nu am dat de el şi nici la hotel nu a apărut. Îmi e teamă de o răpire sau de un accident“.

În momentul în care oficialităţile de la Bucureşti s-au lămurit că Pacepa nu a fost nici răpit şi nici asasinat, ci că a fugit la „inamic“, a început judecarea sa în lipsă. Generalul a fost condamnat la moarte la 17 august 1978, de către Secţia Militară a Tribunalului Suprem. Era acuzat de „trădare prin ajutarea unor puteri străine, transmiterea unor secrete de stat, dezertare şi pentru refuzul de a se înapoia în ţară“. În 1999, Curtea Supremă de Justiţie a hotărât restituirea averii confiscate şi reabilitarea lui. Generalul Ion Mihai Pacepa a murit la 14 februarie 2021.

1931: s-a născut Ilarion Ciobanu, actor român de film

Ilarion Ciobanu, singurul actor român care a lucrat numai în cinematografie, s-a născut la 28 octombrie 1931, în Ciucur, o aşezare care face astăzi parte din Republica Moldova.

Familia sa a colindat țara în lung și-n lat. Așa a ajuns și la Constanța, unde tatăl său s-a angajat ca hamal în port, murind într-un accident în anul 1939. „Am trăit ca pasărea cerului – portul e un părinte mare şi generos care dă de mâncare la toate păsările. La 12 ani am intrat băiat la prăvălie, după care am urmat lunga caravană de meserii: hamal, ţăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, şofer, marinar, pescar şi altele“, mărturisirea regretatul Ilarion Ciobanu.

Ilarion Ciobanu
Ilarion Ciobanu

Deşi a urmat IATC-ul, teatrul nu l-a atras pe Ilarion Ciobanu. A abandonat institutul pentru că marile roluri din cinematografie îl aşteptau. Iar el a devenit Gerula („Columna“), marinarul Gherasim („Toate pânzele sus“), ardeleanul-cowboy Traian Brad (seria „Ardelenii“), comisarul Mihai Roman (din filmele de acţiune ale lui Sergiu Nicolaescu), Stroe Buzescu („Mihai Viteazul“), Vasile Stegaru („Nemuritorii“), Petre („Răscoala“), Tatăl („Lumini şi umbre“) şi mulţi-mulţi alţii.

La 7 septembrie 2008, Ilarion Ciobanu a murit, fiind diagnosticat cu un cancer esofagian. Ţinând cont de dorul său permanent, familia ia decizia ca actorul să se întoarcă la Constanţa. Cenuşa marelui actor a fost împrăştiată în Marea Neagră, pe valurile pe care el visa să navigheze solitar, între cer şi pământ, pe o barcă purtată de pânze.

1941: Holocaust în Kaunas, Lituania

SS-ul nazist a organizat masacrul a peste 9.000 de evrei în ghetoul din Kaunas.

1942: Superautostrada Alaska este finalizată

Alaska Highway este o șosea cu lungimea de 2.288 km, care leagă Dawson Creek nord-estul provinciei British Columbia, Canada cu Delta Junction un oraș din Southeast Fairbanks Census Area, Alaska.

1952: a murit Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, economist și profesor de etică român

Mircea Vulcănescu, care s-a născut la 3 martie 1904, a fost filolog, filosof, publicist, sociolog şi politician român.  La 30 august 1946, a fost arestat preventiv, fără mandat, împreună cu toţi membrii Guvernului Antonescu, iar  la 20 octombrie 1948 i s-a întocmit un dosar fiind numit „criminal de război“.

Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, fiica lui Măriuca Vulcănescu, povestea drama familiei sale: „În noaptea de 30 august, de Sf. Alexandru, au venit nişte agenţi, l-au arestat pe tata şi l-au dus undeva, pe strada Uranus. În toamnă a început procesul. Aveam voie să asistăm. Apoi l-au mutat de la Uranus la Închisoarea Văcăreşti, unde nu mai puteam să-l vedem decât o dată pe săptămână, vinerea. După gratii. De supărare, a făcut icter. Şi atunci l-au mutat în infirmeria de la Mănăstirea Văcăreşti. Când ne duceam, ne vorbea de bolţile călugăreşti de pe vremuri… Mergeam cu sora mea Sandra şi cu mama. În iarna aia a fost dus din nou în celulă, unde am putut să-i ducem un brăduţ… L-am strecurat prin uşiţa celor două rânduri de gratii. De la icter slăbise mult, îşi lăsase barbă. Pe urmă, la Aiud a ajuns în lanţuri… Au revenit când s-a hotărât recursul şi au fost rejudecaţi. Atunci tata şi-a făcut singur pledoaria. A citit de pe la ora 11 dimineaţa, s-a întrerupt la prânz şi după masă a reluat şi a mai citit câteva ore. Tot completul de judecată amuţise. Mama era uluită că rechizitoriul era în favoarea lui. Dar la un moment dat a sunat telefonul şi l-au chemat pe procuror, iar când s-a întors… totul se schimbase“.

Mircea Vulcănescu
Mircea Vulcănescu

Închis la Aiud, Mircea Vulcănescu a ţinut o serie de conferinţe considerate subversive de torţionari, pentru că le menţinea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca alţi 12 bărbaţi din celula sa, în hrubele secţiei 1. Acolo au fost dezbrăcaţi în pielea goală şi lăsaţi în frig, neavând paturi sau scaune pe care să şadă. Epuizat, unul dintre deţinuţi a căzut din picioare după câteva ore. Conform unui martor, Vulcănescu s-ar fi aşezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborât, salvându-i viaţa.

Filosoful a murit însă în octombrie 1952, bolnav de plămâni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.

1955: s-a născut Bill Gates, întreprinzător american

William Henry Gates al III-lea este co-fondator, împreună cu Paul Allen, al companiei Microsoft Corporation. A ocupat locul 1 în topul celor mai bogați oameni din lume în anul 2017, și locul 4 în 2021.

În timpul carierei sale la Microsoft, el a fost, până în 2014, principalul deținător de acțiuni al companiei.

1962: s-a născut Liviu Dragnea, politician român

Liviu Nicolae Dragnea, de profesie inginer, a intrat în politică după Revoluție: inițial a fost membru al Partidului Democrat (1994–2001), iar apoi s-a înscris în Partidul Social Democrat.

În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. Pe 27 mai 2019 a fost condamnat definitiv cu executare la 3 ani și 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. La data de 15 iulie 2021, instanța a decis să îl elibereze condiționat din penitenciar.

1963: s-a născut Eros Ramazzotti, cântăreț pop italian

Eros Luciano Walter Ramazzotti este un muzician, cântăreț și cantautor italian. El cântă și la chitară, pian și baterie. Este de asemenea compozitor si textier, aproape toate cântecele sale purtând semnătura sa.

1965: a murit Lucian Grigorescu, pictor român

Numele Grigorescu în pictură nu înseamnă doar Nicolae Grigorescu (1838-1907), autorul celebrelor tablouri „Car cu boi“, „Ţăranca“, „Fetiţa cu basma roşie“ sau „Dorobanţul“. Un alt pictor pe nume Grigorescu, Lucian Grigorescu, face parte din Pantheonul artei româneşti, apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români.

În timpul Primului Război Mondial, ca artilerist luptă pe fronturile din Dobrogea şi Moldova. Începe o lungă şi trainică prietenie cu Mihai Ralea, iar după război pleacă cu soţia sa, pictoriţa Otilia Maria Nichiforescu, la studii în Italia, unde este luat în grija sculptorului Ettore Ferrari.

Lucian Grigorescu moare la 28 octombrie 1965, la Bucureşti, lăsând lucrări de valoare din arta postimpresionistă, ce sunt expuse în Muzeul de Artă al României, în Muzeul Zambaccian, în Muzeul Brukenthal şi în Muzeul de artă din Constanţa şi Ploieşti. Cea mai cunoscută operă a sa, „Arlechinul“, se află în Muzeul Zambaccian, înfiinţat la Bucureşti de alt constănţean, colecţionarul de artă Krikor H. Zambaccian.

1967: s-a născut Julia Roberts, actriță americană

Julia Fiona Roberts (n. 28 octombrie 1967, Smyrna⁠(d), Georgia, SUA) este o actriță americană de film. În anul 2000, a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță din filmul inspirat de realitate, Erin Brockovich.

Julia Roberts
Julia Roberts

Julia Roberts a hotărât să devină actriţă după ce fratele său, Eric Roberts, a cunoscut succesul în industria cinematografică. A debutat în 1988 şi, după doi ani, filmul „Frumuşica/ Pretty Woman“ i-a adus celebritatea. Au urmat comediile romantice „My Best Friend's Wedding“ (1997) şi „Notting Hill“ (1999), însă a refuzat rolul din comedia premiată cu Oscar „Shakespeare in Love“ (1998), jucat ulterior de Gwyneth Paltrow. Julia Roberts a primit la rândul ei un Oscar pentru „Erin Brockovich“ (2000).

2008: a murit Dina Cocea, actriță română de teatru și film

Maria Constantina a apărut pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul „La jeune fille d'une nuit“. Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul „O noapte de pomină“, după care au urmat apariții în filmele „Neamul Șoimăreștilor“, „Mușchetarul român“ sau „Iancu Jianu haiducul“.

Dina Cocea
Dina Cocea

Unii apropiați au afirmat că Dina Cocea a avut relații amoroase cu baronul Manfred von Killinger, în perioada cât acesta a fost ambasador al Germaniei în România, apoi cu  Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu care ar fi avut o legătură discretă.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite