28 martie: Ziua în care trei jurnalişti români au fost declaraţi dispăruţi în Irak. Povestea de film a răpirii
0Tot pe 28 martie s-a născut dramaturgul Alexandru Kirițescu, a murit compozitorul Grigoraș Dinicu, s-a născut regizorul Radu Jude.
28 marie 1888: S-a născut dramaturgul şi traducătorul Alexandru Kiriţescu
Dramaturgul român interbelic Alexandru Kiriţescu este cunoscut publicului românesc mai ales prin piesa „Gaiţele“, ce face parte din aşa-numita „Trilogie burgheză“, în care se mai înscriu şi „Marcel şi Marcel“ şi „Florentina“.
Kiriţescu s-a născut la 28 martie 1888, la Piteşti. A urmat cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr" şi pe cele ale Facultăţii de Drept. A debutat în 1914 cu piesa „Învinşii" şi a colaborat cu diferite publicaţii, cum ar fi „Rampa", „Adevărul", „Cuvântul", „Gazeta". În 1929 i s-a jucat prima piesă din trilogie - „Marcel şi Marcel", numită şi „Anişoara sau ispita". În aceeaşi stagiune s-a pus în scenă piesa prin care avea să rămână în istoria dramaturgiei „Gaiţele", numită şi „Cuibul de viespi".
În anii următori, pe diferite scene din Bucureşti s-au jucat piesele „Lăcustele" (1936), „Intermezzo" (1943), „Dictatorul" (1945). În 1956 apare prima culegere de piese a autorului, încununată cu Premiul „I. L. Caragiale" al Academiei. Kiriţescu a publicat, de asemenea, traduceri din Molière, Gogol, Lev Tolstoi. S-a stins din viață la 9 aprilie 1961, la Bucureşti.
28 martie 1948: Primele alegeri parlamentare după instaurarea puterii comuniste
La alegerile parlamentare din 28 martie 1948, primele din noua republică, dar ultimele cu participarea forţelor democratice, organizate pe sistem sovietic, ce mai rămăsese din partidele istorice au fost zdrobite prin fraudarea votului. Ulterior, şi liderii partidelor istorice care au participat în alegeri au fost aruncaţi în închisoare.
Aşa se face că Frontul Democraţiei Populare, din care făceau parte Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular şi Uniunea Populară Maghiară au luat 97,83% din voturi, în vreme ce Partidul Naţional Liberal, condus de Petru Bejan a obţinut 1,69% iar Partidul Ţărănesc Democrat, condus de Nicolae Lupu, a obţinut doar 0,48%.
Prin urmare, majoritatea guvernamentală era formată din 405 mandate, iar opoziţia avea doar 9 mandate.
28 martie 1949: A murit compozitorul Grigoraş Dinicu
Între 1902 şi 1906, a studiat vioara la Conservator, unde a fost admis după ce s-a pregătit cu Carl Flesch. În 1906 şi-a dat examenul de absolvenţă pe scena Ateneului Român, interpretând Concertul nr. 1 de Paganini, pentru care i s-a acordat Premiul I. Apoi a strecurat în program o compoziţie proprie, numită Hora Staccato. Atunci a început măreţul destin al piesei care i-a adus nemurirea. Şi viitorul i se deschide purtându-l spre Anglia. Şi de la Londra la Paris, unde urmează o perioadă la „Ambassadeur”, cel mai mare restaurant parizian, unde Ciocârlia îi cucereşte deopotrivă pe bogătaşii parveniţi şi pe melomani rafinaţi care frecventau acel loc. Aici îl găseşte şi celebrul violonist Iascha Heifetz, care spune despre Grigoraş Dinicu că este cel mai mare violonist pe care l-a auzit vreodată. Aici îi cere acceptul să prelucreze Hora Staccato ca piesă de concert şi-l obţine.
De atunci, Hora Staccato, piesa pentru care istoria muzicii l-a reţinut în primul rând pe violonistul din România, figurează în programele de concert şi nu numai sub numele Dinicu-Heifetz.
La Expoziţia Internaţională de la New York, taraful este însoţit de Maria Tănase. Vreme de patru luni, cântă împreună la restaurantul lui Jean Filipescu din oraş, unde vine să-l asculte însăşi Marlene Dietrich. În 1946, când lucra la un restaurant oarecare, vine să-l revadă Yehudi Menuhin. Se pare că pentru el a cântat Ciocârlia pentru ultima dată. Pe 28 martie, la ora 10 dimineaţa, Grigoraş Dinicu a murit şi cu el a murit o lume întreagă. Pe patul de moarte, Grigoraş i-a cerut fiicei lui ca la mormânt să i se cânte „Zigeunerweise de Sarasante”. Marele Ionel Perlea a încercat, dar din cauza mulţimii sufocante n-a putut... Însă orchestra lui „Barbu Lăutaru”, condusă de Ionel Budişteanu, a cântat Hora Staccato.
28 martie 1957: A murit Gheorghe Tătărescu, fost prim-ministru al României
Gheorghe Tătărescu s-a născut la data de 22 decembrie 1886, la Craiova. A absolvit liceul la Craiova, Facultatea de drept la Bucureşti şi apoi a obţinut doctoratul la Paris în 1912, dată la care revine în ţară şi se înscrie în Partidul Naţional Liberal. Gheorghe Tătărescu îşi consolidează ascensiunea politică şi în 1919 devine membru al Parlamentului României.
Sublocotenent de rezervă în primul război mondial, subsecretar de stat la Interne (1922-1926), va fi prim ministru (1933-1937), în cea mai valoroasă guvernare interbelică. Mai târziu deţine şi alte funcţii: ambasador la Paris (dec.1938-aug.1939), vicepreşedinte al partidului unic Frontul Renaşterii Naţionale (ian.1940), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de externe în guvernul dr.Petru Groza (1945-1947), fiind şeful delegaţiei la Conferinţa de pace de la Paris (10 februarie 1947).
28 martie 1970: S-a născut scrimera Laura Badea Cârlescu, campioană olimpică
A început scrima la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 din Bucureşti şi s-a consacrat la CSA Steaua. A cucerit titlul olimpic la floretă, individual, în 1996 (Atlanta).
Are şi o medalie de argint (1996) şi una de bronz (1992, Barcelona), ultimele două cu echipa. La Campionatul Mondial a ocupat locul 1, la individual, în 1995 (Atena), şi cu echipa de floretă, în 1994 (Haga). Mai are în palmares cinci medalii de argint (1993, 1995, 1997, 1998, 2004) şi două de bronz (2002, 2003) cu echipa de floretă.
A fost campioană europeană atât la individual (1996, 1997, 2004), cât şi cu echipa (2004). A mai obţinut patru medalii de argint şi două de bronz. Maestru Emerit al Sportului (1992). Este căsătorită cu Adrian Cârlescu, fost sabrer, actualmente antrenor de scrimă, cu care are o fetiţă, Maria.
28 martie 1974: Nicolae Ceauşescu a devenit primul preşedinte al Republicii Socialiste România
Marea Adunarea Naţională îl alege şi proclamă în unanimitate pe Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. Câteva minute mai târziu, Nicolae Ceauşescu primeşte din mâna lui Ştefan Voitec eşarfa tricoloră cu stema ţării şi sceptrul.
Primirea sceptrului a suscitat multe controverse. Dacă eşarfa tricoloră primită simboliza naţiunea română, sceptrul se dorea a fi însemnul prezidenţial al puterii de stat şi de comandant suprem al forţelor armate. Acesta reprezintă momentul în care este oficializată dictatura personală a lui Nicolae Ceauşescu.
28 martie 1977: S-a născut regizorul şi scenaristul Radu Jude
Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut - „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.
În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului. „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost recompensat de juriu cu marele trofeu al Festivalului de Film de la Berlin, Ursul de Aur.
28 martie 2005: Trei jurnalişti români au fost declaraţi dispăruţi în Irak
La 28 martie 2005, trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci (ambii la Prima TV) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”), au fost răpiţi în Bagdad, capitala Irakului.
Împreună cu cei trei jurnalişti a fost luat ostatic şi Mohammad Munaf, cetăţean american de origine irakiană. Acesta din urmă se oferise să fie ghidul românilor pe durata deplasării jurnalistice la Bagdad. Munaf trăia din 2001 în România şi era preşedintele grupului de afaceri Manhattan, de sub tutela lui Omar Hayssam, afacerist sirian şi membru al Partidului Social Democrat. Cei patru ostatici au fost lipsiţi de libertate vreme de 55 de zile.
Au schimbat două grupuri de răpitori şi două spaţii de captivitate. În prima săptămână au fost trataţi omeneşte, după care au fost aruncaţi într-un beci pentru o lună şi jumătate. Au fost eliberaţi la 22 mai 2005. În octombrie 2005, Hayssam şi Munaf au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de iniţiere, constituire şi sprijinire a unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de act de terorism.
28 martie 2019: A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu
Zina Dumitrescu, supranumită „mama modei din România“, a murit la vârsta de 82 de ani după o viaţă demnă de un film. Creatoarea de modă a cunoscut-o pe faimoasa Coco Chanel şi a refuzat-o pe Elena Ceauşescu.
Zenobia Bogoş s-a născut în anul 1936 în Judeţul Ismail, din Republica Moldova. Zina susţinea că semăna foarte bine cu bunica din partea tatălui, care a fost o contesă poloneză şi pe care a chemat-o tot Zenobia. Încă din primul an de facultate, Zina a lucrat ca model la Casa de Modă Venus, al cărui director avea să devină la vârsta de 30 de ani.
A devenit rapid „mama modei româneşti“, lansând manechine celebre precum Romaniţa Ivan, Dana Săvuică, Melek Ament, Bianca Brad şi Jeanine, dar şi pe Cătălin Botezatu. Toţi o alintau „mama Zina“. Creatoarea de modă a avut trei căsnicii. Prima oară s-a căsătorit cu regizorul Marin Negreanu, tatăl unicului ei fiu, Cătălin. Apoi, s-a măritat cu Nicolae Rădulescu Botică, fost secretar al Sectorului 1, şi cu academicianul Costin Dumitrescu, care a decedat în anul 2009.
28 martie 2013: A murit actorul Richard Griffths, care l-a întruchipat pe Vernon din seria „Harry Potter”
Actorul britanic Richard Griffiths, cunoscut pentru rolurile din „Withnail and I“ şi „Harry Potter“, a încetat din viaţă la vârsta de 65 de ani, din cauza unor complicaţii apărute după o operaţie la inimă.
Actorul care a murit joi, la spital are o reputaţie de peste patru decenii. Griffiths a apărut în filme, emisiuni la radio şi la TV şi a câştigat premii importante.
Publicul tânăr şi-l aminteşte din „Harry Potter“, unde l-a întruchipat pe unchiul Vernon Dursley. Daniel Radcliffe, protagonistul seriei fantastice, spune că veteranul l-a ajutat să depăşească episoadele dificile din viaţa sa. „Richard mi-a fost alături în cele mai importante momente din carieră. Atunci când intra într-o încăpere, aceasta se lumina prin umorul şi inteligenţa sa. Sunt mândră să spun că l-am cunoscut“, a declarat Radcliffe, citat de Reuters.
Simon Beresford, purtătorul de cuvânt al lui Griffiths, şi-l aminteşte drept „un bărbat remarcabil şi unul dintre cei mai iubiţi actori“.
Actorul s-a născut în Yorkshire, în nordul Angliei, şi a studiat dramaturgie în Manchester. În 2008 el a fost numit ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic.
Se încarcă comentariile...
