16 martie: 66 de ani de la moartea marelui sculptor român Constantin Brâncuși

În data de 16 martie se împlinesc 66 de ani de la moartea „părintelui sculpturii moderne”, Constantin Brâncuși. În aceeași dată, în anul 1965 are loc premiera filmului „Pădurea spânzuraților” , iar în 2019 bibliotecarul Avram Iancu trece linia de sosire a ultramaratonului Arctic Ultra 6633, cea mai dură competiţie de profil din lume.

1957 – Moare sculptorul român Constantin Brâncuși

Genialul sculptor recunoscut de întreaga planetă, pe care unii îl numesc „Titanul”, alţii „părintele sculpturii moderne”, și ale cărui opere se vând cu zeci de milioane de euro, s-a născut, a crescut şi a plecat din Gorj, din satul Hobiţa, aflat la doar 25 de kilometri distanţă de Târgu Jiu. Mama sa, o femeie simplă de la ţară şi-a dorit enorm ca fiul său să se facă preot şi să aibă o familie mare, dar destinul său a fost altul.  

Importantă personalitate a artei moderne, membru titular post-mortem al Academiei Române, Constantin Brâncuşi a oglindit în operele sale iubirea. Iubirea pentru frumos, pentru viaţă, pentru femeie, iar prin celebra sa sculptură Coloana Infinitului, Brâncuşi a creat o punte cu Raiul.

S-a stins din viaţă la data de 16 martie 1957 la Paris. Cu puţin timp înainte, Brâncuşi, care era slăbit din cauza suferinţei, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, pentru a se spovedi şi împărtăşi, după care îi mărturiseşte:„Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. La 16 martie 1957, la ora două dimineaţa, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă, iar trei zile mai târziu a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Pe 16 martie 2023 se împlinesc 66 de ani de la moartea sa. 

1965 - La 16 martie 1965 avea loc premiera filmului „Pădurea spânzuraților”, distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes

„Pădurea spânzuraților” este o ecranizare din 1965 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională.

În anul 1966 a câștigat categoria „Première Oeuvre” (Premiul pentru regie) a Festivalului de Film de la Cannes.

Producția a fost realizată în anul 1964 de Studioul Cinematografic „București”, construit la Buftea. Regizorul Liviu Ciulei l-a ales în rolul principal, a locotenentului Apostol Bologa, pe actorul Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta în lumea cinematografului. În film mai joacă, de asemenea, însuși regizorul (în rolul lui Klapka) și actrița Ana Széles (în rolul Ilonei).

Castelul Bánffy de la Bonțida a fost utilizat ca decor pentru filmări. Scenografii au incendiat una dintre clădiri pentru realizarea unei scene, iar distrugerile provocate au fost masive.^[

1967: Se naște actrița americană Lauren Helen Graham, vedetă a serialelor Gilmore Girls și Parenthood

Lauren Graham (născută la 16 martie 1967) este o actriță și autoare americană. Este cunoscută mai ales pentru rolurile Lorelai Gilmore din serialul de televiziune The WB/CW „Gilmore Girls” (2000-2007), pentru care a primit nominalizări la Screen Actors Guild, Globul de Aur și Premiile Satellite, și pentru rolul Sarah Braverman din serialul de televiziune NBC Parenthood (2010-2015).

Activitatea cinematografică a lui Graham include roluri în „Sweet November” (2001), „Bad Santa” (2003), „The Pacifier” (2005), „Because I Said So” (2007) și „Evan Almighty” (2007). Și-a publicat romanul de debut la Ballantine Books în 2013, „Someday, Someday, Maybe”.

În 2016, Graham și-a reluat rolul lui Lorelai Gilmore în miniseria de reuniune a Netflix „Gilmore Girls: A Year in the Life” și a publicat un volum de memorii, „Talking as Fast as I Can”.

În concluzie, în 2018 a fost publicat volumul „Don't Worry About It”, iar în 2022 a fost publicat volumul „Have I Told You This Alold You Already?”.

1985: Jurnalistul american, Terry Anderson, a fost răpit de teroriști la Beirut Liban, și a fost eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate

Terry A. Anderson (n. 27 octombrie 1947) este un jurnalist american care a lucrat pentru Associated Press. În 1985, a fost luat ostatic de către militanții șiiți Hezbollah ai Organizației Jihadului Islamic din Liban și a fost ținut în captivitate timp de 6 ani. 

La 16 martie 1985, Anderson tocmai terminase un meci de tenis când a fost răpit de pe o stradă din Beirut, plasat în portbagajul unei mașini și dus într-o locație secretă unde a fost încarcerat. În următorii șase ani și nouă luni, a fost ținut captiv, fiind mutat periodic în locuri noi.

Răpitorii săi erau un grup de musulmani șiiți din Hezbollah, care erau susținuți de Iran ca presupusă represalii pentru că Israelul a folosit arme și ajutor american în loviturile sale din 1982-83 împotriva unor ținte musulmane și druze din Liban. El a fost cel mai longeviv dintre ostaticii americani capturați în efortul de a alunga forțele militare americane din Liban în timpul Războiului civil libanez.

Reținuți în același timp au mai fost și alți câțiva cetățeni americani, printre care William Francis Buckley, șeful stației CIA din Beirut; Thomas Sutherland, administrator la Universitatea Americană din Beirut; preotul catolic, părintele Lawrence Jenco; David P. Jacobsen, administrator la Spitalul Universității Americane din Beirut; ministrul presbiterian Benjamin Weir; Jerry Levin, șeful biroului CNN din Beirut; Frank Reed, directorul Școlii Internaționale Libaneze; Joseph Cicippio, controlor adjunct al Universității Americane din Beirut; Edward Tracy, librar și scriitor în Beirut; și profesorii Alann Steen, Jesse Turner și Robert Polhill.

Anderson a fost eliberat la 4 decembrie 1991 și spune că și-a iertat răpitorii.

2008 - A murit bateristul Ola Brunkert, membru al formaţiei ABBA, singurul muzician care a apărut pe toate albumele ABBA

Ola Brunkert (15 septembrie 1946 - 16 martie 2008) a fost un toboșar suedez care a fost unul dintre principalii toboșari de sesiune ai grupului pop ABBA. Brunkert și basistul Rutger Gunnarsson sunt singurii doi muzicieni de acompaniament care au apărut pe fiecare album ABBA, fără a lua în calcul albumul „Voyage” din 2021.

Născut în Örebro, Suedia, Brunkert a cântat cu Slim's Blues Gang, înainte de a se alătura grupului pop Science Poption. Apoi a format combo-ul jazz-rock Opus III cu chitaristul Janne Schaffer și, până în 1970, a devenit unul dintre cei mai căutați toboșari de sesiune din Stockholm.

Nu s-a numărat printre cei patru membri ai trupei ABBA, ale căror chipuri au împodobit coperțile albumelor, dar a fost un muzician secundar cheie pentru grupul care a ajuns la celebritate. Brunkert a cântat la primul single al grupului, „People Need Love”, la hitul Eurovision „Waterloo” și, în mod constant, la multe dintre înregistrările lor din anii 1970. ABBA a promis că „într-o zi o să vă lăsăm să-l auziți cântând” în notele de prezentare ale albumului Arrival din 1976. Ultima sa sesiune de înregistrări cu grupul a avut loc în octombrie 1981, înregistrând single-ul de succes „One of Us”.

A apărut pe scenă cu ABBA la concursul Eurovision Song Contest 1974 și a cântat cu ei în cadrul turneelor de concerte din Europa și Australia în 1977, America de Nord și Europa în 1979 și Japonia în 1980.

După cum a relatat The Times din 18 martie 2008, a cumpărat o proprietate în complexul de locuințe Betlem din Artà, Mallorca, Spania, în anii 1980 și a locuit acolo pentru tot restul vieții. În locuința sa a murit, la mai puțin de un an de la moartea soției sale, Inger, în 2007.

Brunkert a murit în urma unei căzături accidentale, la vârsta de 61 de ani. El a fost găsit cu tăieturi pe gât, ceea ce a provocat suspiciuni inițiale cu privire la moartea sa.

Brunkert se lovise cu capul de o ușă de sticlă din sufrageria sa, spărgând sticla și tăindu-se în gât. Reușise să își înfășoare un prosop în jurul gâtului și să iasă din casă pentru a căuta ajutor, dar s-a prăbușit în grădină.

2019: Bibliotecarul Avram Iancu încheia pe locul trei, cel mai dur maraton din lume, „6633 Arctic Ultra”

Avram Iancu, românul care a traversat înot cei aproape 3.000 de kilometri de la izvoarele Dunării până la vărsarea fluviului în Marea Neagră, a trecut linia de sosire a ultramaratonului Arctic Ultra 6633, cea mai dură competiţie de profil din lume, în data de 16 martie 2019. 

Avram Iancu a încheiat cursa Arctic Ultra 6633 pe locul trei, după ce a parcurs cei 611 kilometri în 206 ore şi jumătate (timp neoficial). El este al patrulea român din istorie care a reuşit să încheie concursul desfăşurat în condiţii extreme, Arctic Ultra 6633, scrie AIMX.ro. 

Avram Iancu este primul român care s-a încumetat să lupte cu apele Canalului Mânecii, înotând fără întrerupere 12 ore şi 25 de minute, aproximativ 40 de kilometri. Este primul român care a realizat un maraton acvatic pe Dunăre, în lungime de 45 de kilometri, şi totodată primul român care a parcurs întregul curs al Dunării, de la izvoare la vărsare (2860 de kilometri), în premieră mondială fără costum de neopren, în 89 de zile. Este şi primul român care a înotat Marea Neagră până la Istanbul, în 60 de zile.

2020 - Instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile, pe fondul pandemiei de coronavirus

FOTO: Shutterstock

În data de 16 martie 2020, Președintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile, pe fondul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă a fost prelungită, începând cu 15 aprilie, pentru alte 30 de zile.

În toată această perioadă, pe teritoriul ţării noastre s-au înregistrat peste o mie de decese din cauza virusului SARS-CoV-2 şi peste 16.000 de persoane infectate, conform Grupului de Comunicare Strategică.

Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală, relatează Agerpres.

Prin decretul din 14 aprilie privind prelungirea stării de urgenţă pentru încă 30 de zile au fost dispuse măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, stare civilă, economic, al fondurilor europene, sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie, afaceri externe, transporturilor şi infrastructurii, educaţie şi cercetare.

În această perioadă au fost emise 12 ordonanţe militare cu măsuri privind toate aceste domenii.