23 februarie: Ziua când în România s-a organizat primul concurs de frumusețe
0Istoria consemnează că pe 23 februarie s-a patentat motorul Diesel, a început revoluția rusă din februarie și a fost înființat partidul fascist în Italia.
1633: Înalta Poartă îl recunoaște pe Matei Basarab, domn al Țării Românești
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban.
1893: A fost patentat motorul Diesel, o descoperire a inginerului german Rudolf Diesel
Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, şi nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.
Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soţiei sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuieşte cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! („numeşte-l pur şi simplu motor Diesel!”), uşurând astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 şi l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenţia lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel şi-a prezentat invenţia funcţionând în 1900 la Expoziţia Universală (World’s Fair) având drept combustibil ulei de alune.
1912: S-a născut Romulus Vulcănescu, scriitor şi etnolog, membru de onoare al Academiei Române
Etnologul şi scriitorul Romulus Vulcănescu, a fost cercetător și șef de sector la Institutul de Arheologie din București (din 1958), cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei (din 1960), cercetător și șef al Secției etnografice (din 1967) la Institutul de Etnografie și Folclor, ale Academiei Române.
A elaborat lucrări de sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie, etnologie și folcloristică, iar o secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie. În 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
23 februarie 1917: A început Revoluția Rusă din Februarie
Revoluția din Februarie din 1917 din Rusia a fost primul stadiu al Revoluției ruse din 1917. Rezultatul imediat al acestei revoluții a fost abdicarea țarului Nicolae al II-lea.
Revoluția a apărut în mare parte ca rezultat al insatisfacției provocate de modul în care țarul conducea țara și, în mod particular, de tot mai adânca implicare în luptele primului război mondial. A fost un transfer al puterii în mare parte lipsit de vărsare de sânge.
Regimul instituit a fost o alianță dintre liberali și socialiști care a vrut să inițieze reforme politice, să aducă la putere un executiv (guvern) și o Adunare Constituțională alese în mod democratic.
23 februarie 1919: A fost fondat Partidul Fascist de către Benito Mussolini (Il Duce)
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent.
Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Adolf Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.
1929: Au început şi în România concursurile de frumuseţe. Magda Demetrescu a fost aleasa „Miss România 1929”
Liviu Rebreanu o descria astfel pe câştigătoarea concursului de Miss Romania : “Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galverston.”
Magda Demetrescu a participat din partea Romaniei la a 10-a ediție a Miss Univers, din 1929, de la Glaveston in Statele Unite.
A fost prima ediție la care a participat și a ajuns în finală (câștigând și locul 6) o româncă. A primit un premiu de 100 de dolari și un ceas-brățară.
1932: A avut loc Masacrul de la Pădurea Olănești
Masacrul de la Pădurea Olănești (cunoscut și ca Masacrul de pe Nistru) a avut loc la 23 februarie 1932, unde aproximativ 40 de români transnistreni au fost uciși de către trupele sovietice când încercau să treacă granița din URSS în România.
La ora 12 noaptea, în dreptul comunei Olăneşti, de pe malul sovietic unde era o pădure, se aude o canonadă prelungă de mitraliere şi bubuituri de grenadă.
Canonada durează vreo douăzeci de minute, după care încetează cu totul. După un timp pe malul românesc îşi face apariţia un grup de douăzeci de refugiaţi moldoveni îngroziţi, cu privirile rătăcite. Opt dintre ei sunt răniţi de gloanţe. Tremurând de spaimă, povestesc că au fost mai bine de şaizeci de români care au pornit spre malul Nistrului prin pădurea Olăneşti, dar au fost surprinşi de grănicerii sovietici şi agenţii GPU care au deschis focul fără somaţie.
Mai bine de patruzeci de români transnistreni din grupul lor au plătit cu viaţa încercarea lor de a trăi în libertate alături de fraţii lor din România.
Nimeni nu era înarmat, doreau doar să fugă din „paradisul muncitorilor şi ţăranilor”, dar la ieşirea din pădurea de lângă Purcari, cerul s-a luminat de rachetele sovietice şi s-a dezlănţuit măcelul.
Prinşi în focul mitralierelor care secerau vieţi omeneşti, supravieţuitorii au luat-o la fugă, urmăriţi de o unitate GPU care trăgea continuu după ei, fără să le pese de ţipetele victimelor, printre care erau femei şi copii.
1960: S-a născut împăratul Naruhito al Japoniei
Este dublă sărbătoare în Japonia. 23 februarie este Ziua Naţională și ziua aniversară a împăratului Naruhito, care împlinește 63 de ani.
Naruhito a devenit moştenitor al tronului nipon în ianuarie 1989, după decesul bunicului său, împăratul Hirohito. Este al 126-lea împărat al Japoniei şi primul născut după cel de-Al Doilea Război Mondial. El a primit în mod oficial titlul de Prinţ Moştenitor în cadrul unei ceremonii care a avut loc în februarie 1991.
La urcarea sa pe tron, împăratul Naruhito a declarat că „se va comporta potrivit constituţiei şi îşi va îndeplini responsabilităţile ca simbol al statului şi al unităţii oamenilor din Japonia, în timp ce se va gândi la toţi oamenii care îi susţin".
În 1993, Naruhito a apărut pe prima pagină a ziarelor din întreagă lume, după ce Palatul Imperial a anunţat logodna lui cu Masako Owada, absolventă a Universităţii Harvard care a făcut carieră în diplomaţie şi care deţinea o specializare în economie. Nunta a avut loc în luna iunie a aceluiaşi an.
Cei doi au împreună o fiică, prinţesa Aiko, care s-a născut în 2001. Masako a suferit din cauza stresului provocat de adaptarea la protocolul imperial şi a fost nevoită să urmeze tratament medical, iar Naruhito a jucat un rol activ în creşterea fiicei sale.
Politica Japoniei se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar şi reprezentativ al unei monarhii constituţionale. Puterea executivă este deţinută de guvern, iar Constituţia japoneză din 1947 i-a limitat rolul împăratului la cel de „simbol al statului şi al unităţii poporului japonez”.
1983: S-a născut actrița britanică Emily Blunt
Emily Blunt este asociată cel mai frecvent cu filmul „Fata din tren“, în care a jucat rolul principal, peliculă care, în urmă cu șase ani staţiona pe prima poziţie în box office-ul românesc.
Ecranizare a romanului omonim, care la nivel mondial s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare, thrillerul „Fata din tren“, în care Emily Blunt a avut un rol impresionant, a generat încasări de peste 500.000 lei la box office-ul românesc, aproapre 30,000 de spectatori mergând să vadă filmul la cinema.
Pe Emily Blunt publicul o cunoaște și din filmului „Edge of Tomorrow: Prizonier în timp“, înainte de premiera căruia actriţa a povestit cum, în timpul filmărilor, atunci când executa o cascadorie dificilă cu o maşină, a fost cât pe ce să îl omoare pe Tom Cruise, care era „atât de enervant“, pe bancheta din spate a autovehiculului.
Se încarcă comentariile...
