19 octombrie: s-a născut Simion Mehedinți, părintele geografiei moderne: „Munca lasă urmele ei nu numai în palmă, ci şi în creier”
0În ziua de 19 octombrie au murit scriitorii Jonathan Swift, cunoscut mai ales prin opera sa satirică „Călătoriile lui Gulliver", și Mihail Sadoveanu, unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX.
1745: a murit scriitorul englez Jonathan Swift
Jonathan Swift a fost un scriitor englez, fiind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez. A devenit cunoscut mai ales prin opera sa satirică „Gulliver's Travels" ("Călătoriile lui Gulliver", 1726).
Cartea, care are titlul complet „Călătorii în mai multe țări îndepărtate ale lumii", este un roman fantezist în patru părți, aspră satiră la adresa societății engleze din acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver în timpul călătoriilor în țara piticilor „Lilliput", în țara uriașilor „Brobdingnag", precum și pe insula zburătoare „Laputa", ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Ultima parte îl conduce pe erou în țara cailor „Houyhnhnms", ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de „Yahoo", un fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal.
1862: s-a născut inventatorul francez Auguste Lumière
Auguste Lumière și fratele său Louis Lumière sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică. Primul aparat „cinematograf” al fraților Lumière folosit la filmat și la proiecție (alăturându-i-se o sursă de lumină).
Industria cinematografică de astăzi datorează multe fraţilor Lumière, cei care au declarat că „cinematografia este o invenţie fără viitor“. În 1933, fraţii Lumière realizează primul film în relief.
Printre peliculele realizate de Louis şi Auguste Lumière, primii promotori ai cinematografului, se numără „Fierarul“, „Tâmplarul“, „Dărâmarea unui zid“, „Ceartă între copii“, „Baia la mare“, „Partide de table“ şi „Partida de cărţi“.
Auguste Lumière a murit la 10 aprilie 1954.
1868 - S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi
Născut la Soveja, judeţul Vrancea, Simion Mehedinţi este considerat părintele şcolii române de geografie. Format la şcoala lui Titu Maiorescu, a fost un educator al maselor şi mai ales al tineretului, prin scrierile şi conferinţele ţinute în faţa studenţimii române din centrele universitare.
Simion Mehedinţi a fost profesor la Universitatea din Bucureşti, la prima catedră de geografie din România, fiind numit pe 17 mai 1900, şi a fost membru titular al Academiei Române din anul 1915.
El a lansat teoria că în România este nevoie de o şcoală a muncii, de o şcoală în care arta şi ştiinţa educaţiei să dea un sens vieţii copilului, să înalţe fiinţa umană la rang de valoare general acceptată.
Acesta a murit la 14 decembrie 1962, la Bucureşti. Mormântul lui Simion Mehedinţi se află în localitatea natală Soveja, în curtea Mănăstirii „Matei Basarab”.
Vă prezentăm o serie de citate din opera vastă a lui Simion Mehedinţi, în care sunt tratate teme precum munca, educaţia sau familia:
„Cum munceşti, aşa gândeşti şi tot aşa vorbeşti”;
„Viaţa nu e geometrie, dar nici haos”;
„Numai iubirea pentru alţii ne poate învăţa cum să ne iubim pe noi înşine”;
„Invidia, mărturisită sau nu, este totdeauna semn de inferioritate”;
„Munca, oricare ar fi, lasă urmele ei nu numai în palmă, ci şi în creier”;
„Femeile sunt temelia educaţiei în fiecare generaţie”.
1908: s-a născut prozatorul și istoricul român Dumitru Almaș
Născut la Negrești, comuna Dobreni din județul Neamț, Dumitru Ailincăi, cunoscut mai târziu sub pseudonimul literar Dumitru Almaș, a fost un prozator, istoric, scriitor, publicist și profesor universitar român, autor de romane istorice și de biografii romanțate. A inițiat în 1967 și a condus, ca redactor șef, revista „Magazin istoric”, până în anul 1971.
De-a lungul îndelungatei sale cariere academice a redactat peste 70 de cărți, 5000 de articole și mai multe scene de teatru radiofonic și de televiziune. În literatura pentru copii a debutat în 1942 cu un mic volum intitulat „O poveste cu-n arici”, dar consacrarea o va cunoaște după 1960 când se va face cunoscut prin numeroase povestiri și romane istorice pentru copii și tineret, culminând cu cele trei volume intitulate simplu „Povestiri istorice”
A murit la 12 martie 1995, la Bucureşti.
1926: a murit Victor Babeș, autorul primului tratat de bacteriologie din lume
Victor Babeș s-a născut la 4 iulie 1854, la Viena, fiind al doilea din cei nouă copii ai familiei. Moartea surorii sale, Alma, la numai 12 ani, provocată de tuberculoză îl determină să studieze medicina. Parcurge studiile liceale şi de medicină, la Budapesta, iar mai apoi obţine doctoratul la Viena. Este atras de domeniul microbiologiei, şi, în particular, de cercetările lui Louis Pasteur.
Se stabileşte la Paris, unde lucrează mai întâi la laboratorul lui Pasteur, apoi cu profesorul Victor André Cornil. Alături de acesta scrie, în anul 1885, primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, lucrare pentru care primeşte premiul Montyon din partea Academiei de Ştiinţe din Paris.
În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie. A ocupat această funcţie până în anul 1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”).
În 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria.
A introdus vaccinarea antirabică în România, la numai trei ani de la iniţierea acesteia de către Louis Pasteur. Un alt preparat care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric. A desfăşurat activitate amplă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide şi a leprei.
Mormântul lui este la Institutul „Cantacuzino” din Bucureşti.
1961: a murit scriitorul Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu a fost considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice.
Din opera sa amintim: „Creanga de aur“, „Neamul Șoimăreștilor“, „Frații Jderi“, „Zodia Cancerului“, „Venea o moară pe Siret“, „Baltagul“.
2003: Maica Tereza este beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea
Maica Tereza a fost o călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat în anul 1950 ordinul Misionarele Carității în India. Timp de peste 45 de ani a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarelor Carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări.
În anul 1979 a primit Premiul Nobel pentru Pace. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003 și canonizată la 4 septembrie 2016 în Piața Sf. Petru din Roma.
2006: a murit actorul român Ernest Maftei
Ernest Maftei s-a născut la 6 martie 1920, în comuna Prăjeşti din judeţul Bacău. Începută încă din 1950, când a prins un rol episodic în filmul „Răsună valea“, regizat de Paul Călinescu, cariera cinematografică a lui Ernest Maftei s-a întins pe parcursul a şase decenii şi s-a încheiat tot cu o prestaţie simbolică, în filmul lui Geo Saizescu, „Păcală se întoarce“.
Și-a trecut în palmares peste o sută de pelicule, inclusiv prestaţii remarcabile în filme precum „Reconstituirea“ (regia Lucian Pintilie), „Meandre“ (regia Mircea Săucan), „Duhul aurului“ (regia Dan Piţa), „Osânda“ (regia Sergiu Nicolaescu), „Vlad Ţepeş“ (regia Doru Năstase), „Dumbrava minunată“ (regia Gheorghe Naghi) şi „Miracolul“ (regia Tudor Mărăscu).
Actorul a murit la vârsta de 86 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
2016: a murit politicianul Radu Câmpeanu
Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, la Bucureşti. Activitatea sa anticomunistă a dus la arestarea sa, sub motivul apartenenţei la ideologia liberală. A fost catalogat drept „ploşniţă moşierească” şi a fost plasat, între anii 1947 – 1956, în detenţie politică, în închisoarea de la Craiova, apoi în închisoarea Ghencea şi, mai apoi, în coloniile de la Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi Capul Midia.
A fost primul președinte al Partidului Național Liberal (PNL) după căderea regimului comunist. Radu Câmpeanu a fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, când a obținut 10,64 % din voturi și s-a clasat pe locul 2, după Ion Iliescu susținut de Frontul Salvării Naționale (FSN).
Radu Câmpeanu a murit în 2016, la București, la vârsta de 94 de ani.
2022: a murit cercetătorul Gheorghe Mencinicopschi
Născut la 1 mai 1949 în localitatea Domnești, din Argeș, Gheorghe Mencinicopschi a fost un biolog, biochimist și cercetător român. A fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, fiind o personalitate activă din domeniul alimentației din România.
Prof. univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi a elaborat tratate de specialitate în domeniul alimentului, alimentației, nutriției umane, biotehnologiei, publicând peste trei sute de lucrări științifice în țară și străinătate. A elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare. Deține peste 20 de brevete de invenții.
Gheorghe Mencinicopschi a murit, în 2022, la vârsta de 73 de ani.
Se încarcă comentariile...
