18 februarie, ziua în care comunistul Chivu Stoica s-a sinucis în locuința sa din cartierul Primăverii. Amănuntele picante legate de moartea sa VIDEO
0La 18 februarie 1882 s-a născut Ion Mihalache, fondatorul Partidului Ţărănesc, iar în anul 1975, fostul prim-ministru Chivu Stoica s-a sinucis locuința sa din cartierul Primăverii.
1882: s-a născut Ion Mihalache, fondatorul Partidului Ţărănesc
Ion Mihalache, lider istoric al Partidului Naţional Ţărănesc s-a născut, la Topoloveni, în județul Argeş. În mai multe rânduri ministru al agriculturii şi domeniului public (1919-1920 şi 1928-1930) şi de interne (1930-1931 şi 1932-1933), Ion Mihalache a fost arestat la 14 iulie 1947 împreună cu alţi lideri ţărănişti în „Înscenarea de la Tămădău“, ce le-a fost pregătită de către Siguranţă împreună cu Serviciul Special de Informaţii, cu ajutor sovietic. Conducătorii ţărănişti au fost arestaţi când se pregăteau să se îmbarce în cele două avioane pregătite pe aeroportul de la Tămădău, la ordinele lui Iuliu Maniu, care dorea să informeze străinătatea, prin glasul liderilor partidului, despre situaţia grea din ţară.
După încheierea operaţiunii de prindere a „fugarilor” a urmat arestarea conducerii Partidului Naţional Ţărănesc, desfiinţarea formaţiunii politice, ancheta şi organizarea procesului.
A refuzat pactizarea cu autorităţile comuniste şi, în 1955, a fost trimis la penitenciarul Râmnicu Sărat în regim de exterminare fiind încarcerat cu numărul matricol 51 la celula nr. 35. Aici a fost supus unui regim de detenţie inuman, extrem de dur cu „bătăi sistematice”, măsuri de izolare, lipsă de alimente, lipsa unei asistenţe medicale şi a medicamentelor, condiţii de igienă precare, lipsa căldurii în celule în perioada iernii. A protestat permanent faţă de regulamentele abuzive din închisoare şi de fiecare dată a fost pedepsit.
În august 1962 deşi era grav bolnav, având o hemipareză stângă, Ion Mihalache a fost pedepsit cu cinci zile de izolare pentru că „ţipa” în celulă. Starea de sănătate i s-a agravat în timpul încarcerării la Râmnicu Sărat. La începutul anilor ’60 era diagnosticat cu „spasm cerebral” şi „agravarea herniei inghinale”. Ion Mihalache a decedat la 5 februarie 1963 la penitenciarul Râmnicu Sărat.
1883: s-a născut scriitorul Nikos Kazantzakis, autorul cărții „Zorba Grecul”
Nikos Kazantzakis, laureat al Premiului Internaţional al Păcii în 1956, s-a născut în Heraklion, insula Creta, pe când aceasta mai făcea parte din Imperiul Otoman. Este considerat cel mai mare scriitor grec al secolului XX, cărţile sale fiind traduse într-o mai mare măsură decât cele ale contemporanilor săi.
Geniul său literar a fost recunoscut postum, după ce cartea sa, „Zorba Grecul”, a fost transpusă într-un film multipremiat, în 1964, notează greekreporter.com, citat de Agerpres.
Viaţa lui a fost la fel de palpitantă precum cărţile sale. A fost romancier, poet, dramaturg, jurnalist, filosof, politician şi a trăit în mai multe oraşe europene. Şi-a petrecut întreaga viaţă călătorind şi scriind.
A primit nouă nominalizări la premiile Nobel. În 1957, a pierdut Premiul Nobel pentru Literatură în faţa lui Albert Camus la diferenţă de un vot, aminteşte articolul publicat de Greek Reporter. Kazantzakis ar fi meritat premiul „de o sută de ori mai mult”, ar fi spus Camus mai târziu. Nikos Kazantzakis a murit la 26 octombrie 1957, la Freiburg im Breisgau, în Germania.
1898: s-a născut pilotul de curse și anteprenorul italian Enzo Ferrari, fondatorul companiei auto care îi poartă numele
Enzo Anselmo Giuseppe Maria Ferrari a fost un pilot de curse italian și antreprenor, fondatorul echipei de curse auto de Mare Premiu, Scuderia Ferrari, și, ulterior, al mărcii de automobile Ferrari.
1916: a murit Elisabeta, regina României, soţia regelui Carol I
Principesa de Wied, viitoarea regină Elisabeta a României, s-a născut pe 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania. Fiica lui Hermann, prinţ de Wied, s-a căsătorit în 1869 cu Karl von Hohenzollern - Carol I al României, devenind astfel prima reginã a României.
Imediat după venirea în România, obţine subscripţii pentru terminarea construirii Azilului ,,Elena Doamna“, proiect iniţiat de Elena Rosetti Cuza, soţia domnitorului Al. I. Cuza, în anul 1862. Principesa oferă cu generozitate din economiile personale suma de 12.000 franci pentru construirea unei capele în incinta azilului, a cărui piatră de temelie este pusă în mai 1870.
Şase ani mai târziu, fondează ,,Societatea Naţională de Cruce Roşie” din România, a cărei preşedintă de onoare este. Odată cu izbucnirea Războiului de Independenţă, alături de generalul Carol Davila, inspectorul serviciului sanitar român, crează ,,Serviciul de ambulanţă”. În paralel sunt înfiinţate spitale de campanie, iar opt medici militari germani activează în Principate sub conducerea directă a suveranei. În zona Palatului Cotroceni, sunt construite două barăci pentru răniţi din caseta personală a Elisabetei, care oferă 36.000 de franci, adică toate economiile sale, iar Gara Cotroceni este transformată în spital sub coordonarea doctorului Wilhelm Kremnitz.
O amplă activitate filantropică desfăşoară de asemenea ,,Societatea Regina Elisabeta”, înfiinţată în 1893, care tratează anual circa 17.000 de pacienţi, distribuie medicamente gratuite şi monitorizează starea familiilor nevoiaşe, conform www.peles.ro.
,,Policlinica Regina Elisabeta”, fondată în anul 1895, oferă consultaţii gratuite săracilor, sub coordonarea vigilentă a doamnei Maria Boerescu şi sub patronajul onorific al Elisabetei, ca şi ,,Leagănul Sfânta Ecaterina”, înfiinţat şi întreţinut de Ecaterina Cantacuzino.
În ceea ce priveşte oraşul Sinaia, unde păşeşte pentru prima oară în anul 1871, intenţiile caritabile ale Elisabetei se materializează şi aici cu succes: în anul 1882 este înfiinţată o şcoală la mănăstirea Sinaia, ale cărei învăţătoare sunt chiar doamnele sale de onoare, iar în 1899, inaugurează cea de-a doua şcoală primară din oraş, care funcţionează în cătunul Izvor până în anul 1905.
Regina Elisabeta a murit pe 18 februarie 1916. A fost înmormântată la Curtea de Argeş, alături de soţul ei, regele Carol.
1930: astronomul american Clyde Tombaugh a descoperit a noua planetă a Sistemului Solar: Pluto.
În 2006, Pluto a fost retrogradată la statutul de planetă pitică.
18 februarie 1955: s-a născut actorul Constantin Cotimanis
Constantin „Bebe” Cotimanis s-a născut pe 18 februarie 1955 în București. Publicul îl cunoaște pentru rolurile sale interpretate inegalabil, dar puțină lume știe că drumul său spre actorie a fost pavat de experienţele la Liceul de Arhitectură. Tânărul absolvent Constantin Cotimanis a fost în echipa de proiectanţi şi arhitecţi care a ridicat multe clădiri în Capitală, însă dragostea pentru teatru s-a născut într-o brigadă artistică.
„Bebe Cotimanis se întoarce întotdeauna cu nostalgie şi emoţie în anii copilăriei şi ai adolescenţei. Atunci, a luat, fără să ştie, cea mai bună decizie: a dat admitere la Liceul de Arhitectură, care l-a dus apoi pe calea actoriei. Dar păstrează şi astăzi spiritul unui proiectant serios şi spune că îi place să înceapă proiecte noi.“, spunea actorul, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.
1975: fostul prim-ministru Chivu Stoica s-a sinucis locuința sa din cartierul Primăverii
Chivu Stoica, bolnav, fusese externat de puţină vreme. Zăcea în pat şi părea să nu mai aibă, dacă avusese vreodată, discernământ cu privire la propriile decizii. Avea sifilis într-un stadiu destul de avansat, iar judecata, atât cât exista, îi era tulburată.
Conform Historia, moartea sa misterioasă alimentează imaginaţia scenariştilor de conjunctură, dar scoate la suprafaţă şi câteva picanterii. Cel mai spectaculos scenariu îl plasează chiar pe Nicolae Ceauşescu în postura regizorului. În timpul detenţiei din închisoarea Doftana, tânărul comunist Nicolae Ceauşescu şi inveteratul Şmil Marcovici ar fi întreţinut relaţii neconforme cu morala comunistă. În puşcărie, se formează o comisie de anchetă a revoltătorului caz de homosexualitate, coordonată de organizaţia de partid Doftana, din care făcea parte şi Chivu Stoica.
Se spune că Nicolae Ceauşescu, cu musca pe căciulă, avusese o dispută aprinsă cu Chivu Stoica, subiectul fiind chiar capcanele nefireşti ale vieţii de închisoare. Ca să se-asigure că informaţiile nu vor deveni publice, ar fi aranjat ca depozitarul secretului să fie „sinucis“. Comunistul Alexandru Bârlădeanu confirmă această teorie în interviul publicat de Lavinia Betea în volumul „Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu“.
În varianta liberă de orice simpatii de familie ori de partid, sinuciderea lui Chivu Stoica ar fi fost o simplă consecinţă a stadiului până în care avansase boala sa: sifilis terţiar. Istoricul Stelian Tănase spune că afecţiunea cu transmitere sexuală i-ar fi întunecat mintea şi aşa fragilă.
Se încarcă comentariile...
