17 iunie: Aurel Vlaicu a zburat pentru prima dată cu avionul său, Vlaicu I, de pe Dealul Cotrocenilor
0Tot pe 17 iunie a fost înmormântat poetul Mihai Eminescu, a murit marele inginer Anghel Saligny, s-a născut pictorul Sabin Bălașa.
17 iunie 1889 – Poetul național Mihai Eminescu, înmormântat la Cimitirul Bellu
Poetul Mihai Eminescu, care a murit pe 15 iunie, a fost condus de puţinii prieteni şi apropiaţi, printre care Mihail Kogălniceanu, Toderiţă Rosetti (fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, mulţi studenţi şi elevi ai Şcolii Normale de Institutori din Bucureşti.
Din partea studenţilor a rostit câteva cuvinte emoţionante Gheorghe Calmuschi, botoşănean ca şi poetul. “Şi noi care te am iubit şi te am preţuit atât de mult îţi vom dezmierda cu lacrimi multă vreme mormântul tău şi l vom corona cu flori de tei, pronunţând numele Eminescu, care conţine în el aşa de mult, cât o lume întreagă”.
Necrologul a fost rostit de Grigore Ventura, prim-redactor la ziarul „Adevărul”, care a spus: „Acela ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nu e dar de mirare că toţi îl plângem; dar lacrimile noastre, ale tuturor, se vor schimba în rouă roditoare şi binefăcătoare sub razele luminoase ce va răspândi soarele amintirii poetului iubit”.
17 iunie 1910 – Aurel Vlaicu a zburat pentru prima dată cu avionul său Vlaicu I, de pe Dealul Cotrocenilor
Aurel Vlaicu a proiectat şi a construit unul din primele planoare, pe care l-a denumit Vlaicu-1909, folosindu-l doar pentru zboruri demonstrative.
În anul următor avea să termine de construit ceea ce s-a numit aparatul ''Vlaicu I'', pe care l-a încercat cu succes, după mai multe încercări, pe câmpul de la Cotroceni pe 17 iunie.
"Bucuria cea mai mare, însă, am simţit-o când am zburat pentru prima oară la Cotroceni. Nu m-am ridicat atunci mai sus de patru metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau atunci pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra maşina. Zburasem. Şi asta era principalul", declara Aurel Vlaicu într-un articol, imediat după reuşita sa.
17 iunie 1925 – A murit inginerul roman Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavodă
Anghel Saligny, remarcabilul inginer constructor român, a fost premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale.
Atras de astronomie, Saligny a frecventat cursurile Universităţii din Berlin, avându-l că profesor şi pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz iar în perioada 1870 - 1874 a urmat studiile inginereşti, la Şcoala Tehnică Superioară din Charlottenburg lângă Berlin.
Întors în ţară în anul 1875, Saligny intră ca inginer în administraţia de stat.
A creat primul pod rutier, dar şi de cale ferată, care leagă Doaga de Cosmeşti, prin realizarea podului peste Siret, care face legătura între zona de Sud a Moldovei şi Zona porturilor dunărene alaţi-Brăila. A făcut şi podul peste Trotuş, care asigură traficul spre Transilvania. Proiectele sale au contribuit la realizarea primei căi ferate pe zona Câmpina-Predeal, o zonă accidentată care a ridicat mari probleme de construcţie. Este o mândrie al corpului ingineresc al neamului românesc.
Podul de la Cernavodă, care trece peste braţul Borcea, lung de 14 km, o adevărată dantelărie în beton şi fier, dar în folosinţă în 1895, care face legătură între România şi vechea provincie Dobrogea, asigurând deschidere la Marea Neagră. Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume având o deschidere de 4.088 m între malul stâng şi cel drept al văii Dunării.
Anghel Saligny s-a stins din viaţă pe 17 iunie 1925, la vârsta de 71 de ani. La funeraliile sale au participat primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române , Miron Cristea, dar şi primul ministru Ion I. C. Brătianu.
17 iunie 1932 - S-a născut Sabin Bălașa, pictor și regizor de film de scurt metraj
Sabin Bălaşa s-a născut pe 17 iunie 1932 în Dobriceni, localitatea Iancu Jianu, în judeţul Olt.
A fost o personalitate polivalentă: pictor, autor şi regizor de filme de pictură animată, dar şi scriitor. Tatăl său, preot, şi mama sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu arheologic şi etnografic, cu peste 3.000 de piese. A fost şcolit la Craiova şi, apoi, la Bucureşti. Astfel, în 1955, a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în 1965 a făcut cursuri la Academia de Limbă şi Cultură Italiană din Siena, iar, în 1966, a urmat cursuri la Academia de Pictură din Perugia, tot în Italia.
Obsesia declarată a vieţii şi a artei lui Sabin Bălaşa a fost să iniţieze o mare renaştere artistică şi culturală. El a ales să fie renascentist, înţelegând că Renaşterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoţeşte, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură.
Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălaşa, care cuprinde, deopotrivă şi creaţia cinematografică. I s-au acordat prestigioase premii internaţionale pentru filmele de animaţie, literară şi publicistică.
17 iunie 1936 - Începe războiul civil din Spania
Războiul Civil Spaniol a durat de la 17 iulie 1936 până la 1 aprilie 1939 și a fost un conflict în care forțele franchiste sau naționaliste, conduse de generalul Francisco Franco au învins forțele Republicane sau Legaliste – cuprinzând liberali anticlericali, socialiști, comuniști, anarhiști și autonomiști – ale celei de a doua Republici Spaniole.
Republicanii au obținut sprijinul Uniunii Sovietice și al Mexicului, iar naționaliștii au fost susținuți de Italia fascistă, Germania nazistă și de Portugalia vecină.
Războiul a crescut tensiunile din perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial și a fost văzut ca o confruntare indirectă între Uniunea Sovietică comunistă și axa fascistă germano-italiană.
17 iunie 1940 - Franța capitulează în fața naziștilor
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata franceză capitulează în fața celei naziste, iar la 22 iunie se încheie un armistițiu între cele două țări.
Radiodifuziunea Franceză transmite discursul mareșalului Philippe Pétain, președinte al Consiliului de Miniștri, în care se cerea poporului francez să predea armele în lupta cu armatele naziste:
„Cu inima strânsă, va spun astăzi ca trebuie să încetam lupta”.
17 iunie 1940 - S-a născut Virgil Ogășanu, actor de film, scenă și televiziune
Actorul Virgil Ogășanu s-a născut la 17 iunie 1940, în Turnu Severin, județul Mehedinți.
A absolvit în 1964 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie din București, la clasa profesoarei Beate Fredanov. A fost repartizat la Teatrul Tineretului Piatra Neamț şi a jucat pe această scenă în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, ambele regizate de Liviu Ciulei.
Pentru rolul din Nu sunt Turnul Eiffel a primit premiul pentru interpretare, a participat la Decada Dramaturgiei Originale.
Din 1965 joacă pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Printre rolurile interpretate pe această scenă se numără Candidatul din D'ale carnavalului de I. L. Caragiale, Cliff din Privește înapoi cu mânie de John Osborne, Epihodov din Livadă cu vișini de A.P. Cehov, Hugo din Meteorul de Friederich Durrenmatt, Ivan din Revizorul de Gogol, Edgar din Suferințele tânărului W de Plenzdorf, Malvolio din A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, George din Fermă de David Storey, Mahomed ÎI din Răceala de Marin Sorescu, Jim O'Connors din Menajeria de sticlă de Tennesse Williams, Domnul Gherman din Somnoroasa aventură de Theodor Mazilu, Pantalone din Scandal la Palermo de Carlo Goldoni, Willy Loman din Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller, etc.
Joacă şi la Teatrul Nottara din București, în Uzina de plăceri S.A. de Alexandr Galin, Voiajul domnului Perrichon de Eugene Labiche, etc.
Debutul în cinematografie a avut loc în 1962, cu pelicula Doi băieţi ca pâinea caldă.
Virgil Ogașanu este profesor la Facultatea de Teatru a Universității Hyperion.
17 iunie 1956 - A murit generalul Arthur Văitoianu
Arthur Văitoianu a fost general de armată, om politic, a fost unul dintre comandanţii armatei române în Războiul pentru Întregirea Neamului. După Marea Unire, demisionează din armată şi îmbrăţişează cariera politică, fiind membru al Partidului Naţional Liberal. Într-o perioadă grea pentru ţara noastră, când guvernul de la Bucureşti primea ultimatumuri pentru semnarea Tratatului de Pace cu Austria de la Saint Germain, Văitoianu este desemnat să formeze Consiliul de miniştri pe 27 septembrie 1919.
Din 1925 Văitoianu devine senator de drept în Parlamentul României. În 1930, Văitoianu s-a situat în tabăra georgistă din PNL, fiind favorabil revenirii lui Carol al II-lea pe Tronul României. Monarhist convins şi membru activ în PNL Gheorghe Brătianu, Văitoianu a sprijinit regimul autoritar al regelui, iar din 1938 va fi numit consilier regal.
Deşi avea o vârstă foarte înaintată, regimul comunist nu l-a cruţat, iar în 19477 este arestat şi întemniţat la Sighet alături de majoritatea politicienilor din perioada interbelică.
Generalul Arthur Văitoianu s-a stins din viaţă în Bucureştii, pe 17 iunie 1956, la vârsta de 92 de ani. Trupul său neînsufleţit a fost depus în cripta din mausoleul de Mărăştii, alături de cel al mareşalului Alexandru Averescu.
17 iunie 1996 - Victor Ciorbea a câștigat Primăria Capitalei
Victor Ciorbea, fost lider sindical, a fost candidatul CDR la funcția de primar general în 1996.
El a câştigat alegerile locale cu 56,74% din voturi, contracandidatul sau, Ilie Năstase, din partea PDSR, întrunind 43,26%, din voturile exprimate.
Ciorbea a avut un mandat de primar general de numai şase luni.
17 iunie 2022 - A murit actorul Alexandru Lulescu
Alexandru Lulescu s-a născut pe 4 iunie, 1932. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar prima sa apariţie a fost pe scena Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, care pe atunci se numea Ansamblul de Estradă şi este consemnată în anul 1952, ca solist de balet într-un dans tătar din premiera intitulată „Primul spectacol”.
În 1961, actorul se angajează la Teatrul devenit între timp Satiric-Muzical „Constantin Tănase”, unde joacă în zeci de spectacole, cu sute de reprezentaţii în ţară şi în lume. Câteva dintre spectacole în acre a jucat sunt: „La Grădina Cărăbuş”, „Pagini alese din Revista de altădată”, „O seară la Revistă”, „Revista dragostei”.
Alexandru Lulescu a făcut parte şi din distribuţia musicalurilor de succes: „Groapa” (text: Eugen Barbu/muzica: Radu Şerban) şi „O premieră furtunoasă”, după „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale (text şi versuri: Octavian Sava, muzica: Marius Ţeicu).
Timp de douăzeci de ani, a format împreună cu un alt mare actor, Nicu Constantin, unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice, fiind deseori supranumiţi „Regii umorului” sau „Cavalerii râsului”.
Ultimele spectacole în care a jucat actorul pe scena de la Revistă au fost: „Hai, zâmbeşte!”, „Lasă supărarea-n hol!” şi „Cu mască sau fără mască, oamenii vor să zâmbească!”.
Se încarcă comentariile...
