11 iulie: 107 ani de la Bătălia de la Mărăşti, „prima adevărată şi deplină victorie românească”
0Tot pe 11 iulie a murit poetul Ienăchiță Văcărescu, s-au născut celebrul creator de modă Giorgio Armani și artista Maria Dragomiroiu.
1714: Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie – aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. (…) În anul 1714, Dimitrie Cantemir devine membru în Societas Scientiarrum Brandenburgica, ulterior cunoscută sub numele de Academia din Berlin.
La 11 iulie 1714, Academia îl acceptă în rândurile sale și îi acordă diploma de membru, semnată de vicepreședintele Johann Carol Schott, în absența președintelui Academiei, Leibniz. (Ștefan Lemny, op. cit. p.185). După primirea în Academie, D. Cantemir a scris Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei) și Istoria moldo-valahă (în latină, Historia moldo-vlachica). Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, încercând să stabilească principiile fondării unei Academii Ruse.
1797: A murit Ienăchiță Văcărescu, poet, istoric român
Ienăchiță Văcărescu (n. 1740 – d. 12 iulie 1797) a fost un poet, filolog și istoric român din Țara Românească, aparținător al unei vechi familii boierești, familia Văcărescu, precursor al folosirii limbii române culte, pe care a folosit-o atât în scrierile sale filologice și istorice, cât și în poeziile pe care le-a scris.
A fost erudit și poliglot, știa: slava veche, greaca veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. A fost mare dregător domnesc și a îndeplinit misiuni diplomatice peste hotare.
Ca om politic și istoric a manifestat tendințe filoturce. Lucrarea sa, Istorie a prea puternicilor împărați otomani, este tipărită abia în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian. Este al doilea român după Dimitrie Cantemir care scrie o istorie a Imperiului Otoman. Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale. Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice.
1917: A început Bătălia de la Mărăști, în care Armata Română condusă de generalul Alexandru Averescu a obținut o strălucită victorie
Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operațiunea ofensivă de la Nămoloasa la care s-a renunțat între timp.
“Conducerea operaţiilor acestui atac a fost încredinţată generalului Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a, care ţinea frontul de la dealul Drăgoteştilor până la Răcoasa, inclusiv. La Mărăşti, generalul Mărgineanu a condus pe lângă trupele ce aparţineau organic Diviziei a 3-a lnfanterie şi trupele ce au fost ataşate şi puse sub comanda sa din punct de vedere operativ. Atacul s-a dezlănţuit în dimineata zilei de 11 iulie 1917, fiind precedat de un bombardament violent al artileriei române, care a făcut ravagii în liniile duşmane. Unul din proiectile a distrus biserica satului. Năuciţi de bombardamentul infernal şi surprinşi de neaşteptatul şi vigurosul atac al românilor, germanii nu au avut nici timp să se gândească la apărare”, spune istoricul vrâncean Horia Dumitrescu.
Ofensiva armatei române din zona bazinului Soveja este cunoscută în istorie ca „Bătălia Mărăştiului”. Bătălia a luat sfârşit după zile crâncene de luptă, la 19 iulie 1917, printr-o mare victorie repurtată de armata română. Această victorie a fost plătită cu sângele a 1.469 morţi şi 3.052 de răniţi şi distrugerea satului Mărăşti.
Istoricul Nicolae Iorga a apreciat bătălia de la Mărăşti ca fiind "Prima adevărată şi deplină victorie românească”.
Pentru a înlătura posibilitatea dispariţiei satului Mărăşti de pe harta ţării, precum şi pentru a aduce un omagiu eroilor ce şi-au vărsat sângele pentru apărarea patriei, Societatea Mărăşti, constituită din dispoziţia generalului Alexandru Mărgineanu a reconstruit de la zero satul.
Acesta a devenit în scurt timp un sat modern: s-au ridicat case noi, s-au refăcut casele mai puţin deteriorate, s-au dat în folosinţă o uzină electrică şi una hidraulică reuşindu-se astfel să se asigure apa necesară locuitorilor, s-a construit o biserică şi un local de şcoală nou.
1934: S-a născut celebrul creator de modă Giorgio Armani
Născut la Piacenza, în regiunea din nordul Italiei Emilia-Romagna, Giorgio Armani a urmat Facultatea de Medicină în cadrul Universității din Milano, însă după doar trei ani a abandonat studiile și a intrat în armată. După doi ani petrecuți în armată, Giorgio Armani a ajuns să lucreze ca vânzător într-un magazin din Milano.
De la mijlocul anilor 1960, și-a început munca de creație pentru brandul Nino Cerutti. Ulterior, acesta l-a întâlnit pe arhitectul Sergio Galiotti, cel care avea să-i devină și partener de afaceri. Galiotti l-a încurajat să pună bazele casei de modă cu același nume, în anul 1975.
1955: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu
Născută în satul vâlcean Marcea, Maria Dragomiroiu a urmat cursurile Liceului „Ion Luca Caragiale” din Capitală, iar în anul 2006 a absolvit Facultatea de Muzică Spiru Haret. De-a lungul timpului a fost solista Orchestrei Alunelul Teleorman, Orchestrei Vâlceanca din Râmnicu Vâlcea și solistă a Orchestrei Doina Argeșului din Pitești.
Amintim câteva piese ale interpretei de muzică populară: „Am iubit și am să iubesc”, Mamă scumpă”, Am tras de la viață multe”, Cine de dragoste zace” și „Tot femeia e mai tare”.
1995: Masacrul de la Srebenica
Masacrul de la Srebrenica, denumit și genocidul de la Srebrenica, se referă la uciderea în iulie 1995 a peste 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți, din orașul Srebrenica din Bosnia și Herțegovina și din împrejurimi, de către unități ale Armatei Republicii Srpska (VRS) aflată sub comanda generalului Ratko Mladić în timpul războiului din Bosnia.
O unitate preliminară din Serbia, denumită Scorpionii, oficial parte a Ministerului Sârb de Interne până în 1991, a participat la masacru. Se bănuiește că au participat și alți voluntari din străinătate, printre care Garda Voluntară Greacă. Transferul forțat al unui număr între 25.000 și 30.000 de femei, copii și bătrâni bosniaci, care a însoțit masacrul, este considerat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie a fi o dovadă a intenției de genocid a membrilor staffului armatei Republicii Srpska, care l-au orchestrat.
1995: A murit Mihai Botez, matematician și disident român
Mihai Horia Botez (n. 1940 – d. 11 iulie 1995) a fost un matematician, diplomat și disident anti-comunist român, ajuns după Revoluția din 1989 ambasador al României la ONU și în Statele Unite ale Americii.
Absolvent al Facultății de Matematică din București, unde a fost student al lui Octav Onicescu, Mihai Botez a lucrat mai întâi ca matematician cercetător, profesor asociat la catedra de cibernetică economică, statistici și cercetare din ASE (1967) și apoi ca lector la Facultatea de Matematică, catedra de Statistică și Calculul Probabilităților și profesor (1970).
1997: Vizita în București a președintelui SUA, Bill Clinton
În luna iulie a anului 1997, președintele Statelor Unite, Bill Clinton, a efectuat o vizită la București, unde a fost primit de președintele român de la acea vreme Emil Constantinescu. Aceasta a fost cea de-a doua vizită a unui președinte american în România, după cea a lui Richard Nixon.
În aceeași zi, în Piaţa Universităţii, Emil Constantinescu și Bill Clinton au anunțat Parteneriatul Strategic România-SUA.
Se încarcă comentariile...
