10 ianuarie: Ziua în care Ştefan cel Mare i-a zdrobit pe otomani în bătălia de la Podul Înalt
0Ziua de 10 ianuarie a rămas în istorie ca cea în care Ștefan cel Mare a adus una dintre cele mai importante victorii ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor, după Bătălia de la Podul Înalt, din 1475. Tot pe 10 ianuarie în anul 1920, intră în vigoare Tratatul de la Versailles, punând capăt oficial Primului Război Mondial. Iar în anul 1971, a murit celebra creatoare franceză de modă Coco Chanel.
1475: Bătălia de la Podul Înalt
Pe 10 ianuarie 1475 Ştefan cel Mare a obţinut victoria în bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), zdrobind armatele otomane conduse de Suleiman Hadâm Suleiman Pașa.
Cu doar 40 000 de ostaşi, majoritatea ţărani luaţi de la coarnele plugului dar ”animaţi de spiritul de sacrificiu şi patriotism” (cifra avansată de cronicarul polonez Jan Dlugosz), între care se aflau 5 000 de secui, 1 800 de unguri şi 2 000 de polonezi. Ştefan cel Mare a învins armata otomană, condusă de Suleiman Paşa, constituită din 120.000 trupe din Rumelia şi Anatolia şi 17 000 de soldaţi munteni. În realitate Ştefan cel Mare dispunea de o armată bine organizată şi călită în lupte, inclusiv cu războinici profesionişti şi în mare parte călare.
Cheia victoriei, una dintre cele mai importante ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor a reprezentat-o dincolo de calităţile războinice ale moldovenilor, şiretenia şi tactica aleasă de voievodul moldovean. Potrivit cronicarului turc Ibn Kemal, Ştefan cel Mare a atras armata otomană în mlaştină, turcii fiind întâmpinaţi cu salve de tun şi zgomote de bucium, de pe dealuri. Ştefan cel Mare pune în faţa oastei otomane câteva contingenete, la vedere, iar turcii încurajaţi şi convinşi că în faţa lor se află oastea moldoveană se reped în mlaştină. „Toate şirurile dinainte, în care se aflau şi secui, fură zdrobite de turci şi ameninţa o mare primejdie, până când Ştefan se aruncă el însuşi în mijlocul turcilor, nebuni de bucuria învingerii şi, cu puterea minunată a lui Dumnezeu, nimici cetele turceşti, având abia vreo 40.000 de luptători”, scria Jan Dlugosz. Armata otomană a fost atrasă într-o cursă din care puţini au mai ieşit.
1493: S-a născut Nicolaus Olahus, istoric şi umanist transilvănean de faimă europeană
Nicolaus Olahus s-a născut pe 10 ianuarie 1493, la Sibiu, şi era descendent al unei vechi familii voievodale româneşti. Tatăl său, argeşanul Stoian (Ştefan) Olahus, se înrudea cu domnitorii Vlad Ţepeş, Mihnea cel Rău şi Iancu de Hunedoara.
A fost paj la Curtea din Buda (1510- 1516); secretar episcopal şi canonic de Pecs (1518), arhidiacon de Komaron (1522), canonic-lector la Strigoniu (Esztergom), secretar şi consilier al regelui Ludovic al II-lea (1526). A locuit între 1531 și 1542 la Bruxelles, apoi a revenit ţară pentru a îndeplini noi misiuni politice şi la conducerea Bisericii Catolice, ca episcop.
A avut merite incontestabile în restructurarea învăţământului de toate gradele, până la cel universitar, iniţiativele sale abordând şi studiile clasice, şi educaţia estetică (muzica, declamaţia). Lucrările sale cele mai importante, „Hungaria” şi „Attila”, finalizate în 1536, oferă preţioase informaţii cu privire la topografia şi istoria Transilvaniei. A avut şi o vastă corespondenţă purtată cu personalităţi politice, diplomatice, ecleziastice şi culturale din epocă, preţioase fiind, mai ales, cele 29 de scrisori adresate lui Erasm între 1530-1536. A murit în anul 1568, la Bratislava.
1799: S-a născut Petrache Poenaru, inventatorul primului stilou din lume
Petrache Poenaru s-a născut pe 10 ianuarie. în anul 1799, în conacul familiei din satul Beneşti (n.r. - din localitatea Bălceşti, judeţul Vâlcea) și a fost inginer, matematician, inventator şi pedagog. El a fost și autorul primului curs de geometrie din ţările române şi coautor al primului dicţionar francez-român.
În mai 1827, pe când se afla în capitala Franţei, Petrache Poenaru şi-a brevetat invenţia "condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală", cunoscută astăzi drept stilou. Iar trei ani mai târziu, înainte de a se întoarce în ţară, Petrache Poenaru devine primul român care face o călătorie cu trenul, acesta participând, în Anglia, la inaugurarea primei căi ferate din lume.
Întors în ţară în 1830, Petrache Poenaru a fost numit în funcţii administrative şi politice. În timpul Revoluţiei din 1848, vâlceanul a ajuns în spatele gratiilor, acesta fiind arestat pentru că a făcut parte din comisia de eliberare a robilor ţigani. După Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor din 1859, Petrache Poenaru a ajuns în preajma domnitorului Alexandru Ioan Cuza, conducătorul Lojei “Steaua Dunării”. În 1870, cu cinci ani înainte să moară (pe data de 2 oct. 1875), inventatorul devine membru al Academiei Române.
1862: A murit inventatorul american Samuel Colt, constructorul revolverului care îi poartă numele
Samuel Colt s-a născut în Hartford, statul american Connecticut, pe 19 iulie 1814, în familia unui manufacturier.
El este constructorul revolverului, invenţie pe care a patentat-o în 1835 în Europa şi un an mai târziu în SUA.
Compania lui- Colt s Patent Fire Arms Mgf.Co - a continuat să producă arme, (atingând cifra de circa 150 de arme pe zi în 1855), Colt devenind astfel unul dintre cei mai bogaţi oamenii ai Americii in secolul al XIX-lea, averea lui fiind evaluată la circa 15 milioane de dolari în ultimii ani de viaţă.
Revolverul de calibrul 45 - numit „Pacificatorul” - a fost introdus în 1873 şi a devenit una dintre cele mai populare arme din Vest.
1913: S-a născut statisticianul Mircea Dragoş Biji
Mircea Dragoş Biji, s-a născut pe 10 ianuarie 1913, în localitatea Viişoara, jud. Cluj. A absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, în 1934, apoi a fost încadrat asistent în cadrul aceleiaşi facultăţi şi s-a dedicat studiilor de psihologie experimentală şi de pedagogie.
Din 1940 se stabileşte la Bucureşti, unde devine angajat la Institutul Central de Statistică. În 1941 este numit conferenţiar, iar din 1948 profesor la Institutul de Statistică, Actuariat şi Calcul al Universităţii din Bucureşti. Tot în 1948, a devenit profesor de Statistică la Facultatea de Drept a Universităţii bucureştene, de unde a trecut la Academia de Studii Economice, ca profesor de Statistică teoretică. Între 1962-1965 a fost director general la Direcţia Generală de Statistică. A fost şi secretar general şi consilier referent al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnică.
În 1947 a coordonat câteva mari acţiuni, între care inventarierea întreprinderilor, recensământul populaţiei şi agriculturii, recensământul întreprinderilor. A avut o intensă activitate ştiinţifică, concretizată în numeroase studii şi lucrări pe teme actuale ale statisticii: „Metoda colectivă de cercetare ştiinţifi că” (1957); „Ce este statistica” (1964); „Preocupări actuale în statistica social-economică” (1969); „Statistica teoretică” (1979) ş.a. A fost coordonatorul lucrării „Dicţionarul statistic-economic”, apărut în 1962. Membru corespondent al Academiei Române (3 febr. 1965). A murit pe 3 martie 1922, la Bucureşti.
1920: Intră în vigoare Tratatul de la Versailles, punând capăt oficial Primului Război Mondial
Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferința de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial între forțele Aliaților (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
Tratatul este urmarea armistițiului semnat la 11 noiembrie 1918, în pădurea din Compiègne, ce a pus punct luptelor.
Ministrul de Externe al Germaniei Hermann Müller a semnat Tratatul la 28 iunie 1919. Tratatul, care creează Liga Națiunilor pentru a asigura pacea mondială, este ratificat la 10 ianuarie 1920.
Momentul în care s-au oprit focurile de armă la finalul Primului Razboi Mondial:
1943: S-a născut poetul şi prozatorul Ion Nicolescu
Ion Nicolescu s-a născut pe 10 ianuarie 1943, la Buzău. A absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Filosofi e a Universităţii din Bucureşti (1962-1968), se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
A debutat în ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1956), iar editorial cu volumul de versuri „Indulgenţe” (1969). Din scrierile sale poetice amintim volumele: „Ironice” (1970), „Mioritiada” (1973), „Retorica” (1975), „Vox populi vox dei” (1979), „Scrisori de serviciu” (1982), „Odele pământului pârjolit de iubire” (1986). A scris un singur roman, „Voi de colo, de la Biarritz” (1979), care mizează pe dimensiunea parodică şi comică („Dicţionarul general al literaturii române”). A colaborat cu versuri şi reportaje la „Luceafărul”, „Viaţa Buzăului”, „Munca”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară” ş.a. A murit pe 17 februarie 2012, la Buzău.
1971: A murit celebra creatoare franceză de modă Coco Chanel
Gabrielle Bonheur, celebra creatoare de modă care a revoluţionat această industrie, s-a născut pe 19 august 1883 în localitatea Saumur, Franţa, într-o familie numeroasă şi foarte săracă, fiind nevoită să locuiască câțiva ani și la orfelinat,
La 18 ani s-a angajat la cafeneaua "Moulins La Rotonde", iar câțiva ani mai târziu primește porecla Coco, datorită unei melodii pe care obişnuia s-o cânte aici. Tot aici îl întâlneşte pe baronul Etienne Balsan, și devine amanta lui, perioadă în care își descoperă pasiunea pentru pălării, deschidu-și primul magazin de astfel de articole.
După câțiva ani a început să deseneze haine, apoi să creeze gențile gigantice, parfumuri (precum istoricul Chanel n°5), încălțăminte bicoloră, ceasuri unisex și bijuterii. Coco Chanel a fost de altfel una din primele femei care a îmbrăcat pantalonii.
Gabrielle Chanel s-a stins din viață pe 10 ianuarie 1971, la vârsta de 87 de ani, la Paris.
Se încarcă comentariile...
