Măsurile de distanţare socială ar putea fi necesare până în 2022, spun cercetătorii

Măsurile de distanţare socială ar putea fi necesare până în 2022, spun cercetătorii

Cum văd suedezii distanţarea socială la Stockholm Suedia FOTO EPA-EFE / Henrik Montgomerery

Oamenii de ştiinţă au avertizat că măsurile de distanţare socială ar putea fi necesare la anumite intervale până în 2022, în contextul în care, în absenţa unui vaccin sau a unor tratamente, ne putem aştepta la mai multe valuri epidemice, relatează The Guardian.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studiul publicat în Science a arătat că virusul nu poate fi controlat printr-o singură perioadă de carantină şi că restricţiile vor trebui continuate intermitent pentru a fi evitate valuri epidemice mai extinse decât cele din prezent.
 
Potrivit unuia dintre scenarii, dacă vaccinurile şi tratamentele nu devin disponibile, ne-am putea confrunta cu reizbucniri ale epidemiei până în 2025.
 
Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard, coautor al analizei a spus că răspândirea unei boli contagioase se face în două condiţii, şi anume când avem două grupuri de oameni, cei infectaţi şi cei susceptibili de infectare.
 
Astfel că „dacă nu se dobândeşte o imunitate de turmă la o scară uriaşă de care să luăm cunoştinţă...populaţia în majoritatea ei se va situa de partea susceptibilă”, a spus acesta.
 
„Previziunea sfârşitului epidemiei în vara lui 2020 nu este concordantă cu ceea ce ştim despre răspândirea infecţiilor”, a subliniat el.
 
Relaxarea periodică a restricţiilor ridică probleme legate de grupurile vulnerabile care vor rămâne expuse şi de menţinerea capacităţii spitalelor de primire a acestor pacienţi.
 
În absenţa vaccinurilor, tratamentelor sau a unui sistem sanitar capabil să îngrijească pacienţi cu forme gravă de boală, măsurile de distanţare socială rămân imperative, fiind necesară reluarea lor periodică până în 2022.

Pe de altă parte, numărul de cazuri din următorii cinci ani, şi nivelul necesar al distanţării sociale au o dependenţă crucială de contagierile din prezent şi de măsura dobândirii imunităţii, ca şi de durata acesteia. Or, acestea sunt marile necunoscute ale evoluţiei pandemiei, au subliniat autorii studiului.  În aceste condiţii nu se pot face predicţii certe ale dinamicilor epidemiei pe termen lung.
 
Dobândirea imunităţii pe viaţă înseamnă că boala n-ar mai reveni timp de cinci ani sau mai mult de la declanşarea epidemiei. În cazul unei imunităţi de circa un an, valabilă în privinţa celorlalte coronavirusuri, boala ar respecta un ciclu anual de apariţie.
 
În ceea ce priveşte cel mai probabil scenariu, Lipsitch a spus: „Ipotezele cele mai rezonabile sunt o protecţie parţială de circa un an. La capătul maxim, ar putea fi vorba de câţiva ani de protecţie. Nu putem decât să facem peculaţii în acest moment”.
 
În orice scenariu însă, este de aşteptat să avem noi resuscitări ale infecţiilor după ridicarea restricţiilor.
Testele de anticorpi se vor dovedi cruciale pentru stabilirea gradului de imunitate dobândit în urma infecţiei.

Alte echipe de cercetători au descoperit că răspunsul imun este variabil, acesta fiind mai scăzut în cazul asimptomaticilor sau celor cu simptome uşoare.
 
Marion Koopmans, coordonatorul departamentului de virusologie a centrului de cercetare al Universităţii Erasmus din Rotterdam, a cărei echipă studiază nivelul anticorpilor celor infectaţi a spus că ar fi neobişnuită dobândirea unei protecţii complete şi permanente după o boală respiratorie.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările