Joe Biden, primul reprezentant al Generaţiei Tăcute care ajunge preşedinte. Ce s-a schimbat în SUA în aproape 80 de ani

Joe Biden, primul reprezentant al Generaţiei Tăcute care ajunge preşedinte. Ce s-a schimbat în SUA în aproape 80 de ani

Joe Biden FOTO EPA-EFE

La momentul depunerii jurământului ca cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, Joe Biden, la 78 de ani şi două luni, a devenit cel mai bătrân preşedinte în funcţie, depăşindu-l pe Ronald Reagan la terminarea mandatului. O analiză Associated Press arată schimbările produse în America în cursul mai multor generaţii de preşedinţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Joe Biden s-a născut la 20 noiembrie 1942 în Scranton, Pennsylvania şi la 20 ianuarie a devenit cel mai în vârstă preşedinte american din istorie.
 
De la intrarea sa în politică s-au succedat 14 preşedinţi. Aceştia au făcut parte din generaţiile cu tradiţie, în timp ce Biden a intrat în Biroul Oval ca reprezentant al Generaţiei Tăcute, aflată între Marea Generaţie şi Baby Boomers.
 
În cele aproape opt decenii de când s-a născut Biden, America s-a schimbat, iar preşedinţia sa ar putea reflecta natura acestor schimbări.
 

O populaţie diversă

 
În 2020, Populaţia SUA se apropie de 330 de milioane de oameni - fiind cu peste 60% mai numeroasă decât în 1972, când Biden a devenit senator. La naşterea sa, America număra 135 de milioane de locuitori. Populaţia lumii a crescut în aproape opt decenii de la 2.3 miliarde la 7.8 miliarde de oameni.
 
Dar schimbările mari au venit la nivelul diversităţii populaţiei americane. Urmaşul unor imigranţi irlandezi, Biden s-a născut într-o perioadă de relativă stagnare a imigraţiei după ce aceasta a cunoscut limitări în anii 1920, urmată de Marea Depresie Economică din anii 1930. După cel de-al Doilea Război Mondial, în America au venit valuri de imigranţi europeni, iar mai recent a existat un aflux de hispanici şi alţi imigranţi non-albi din America Latină, Africa şi Asia.
 
În 1950, 89% din populaţia americană era albă. În 2020, populaţia este 76% albă, între care şi hispanici albi. În 1972, când a devenit senator, Senatul era format în majoritate de bărbaţi albi. 48 de ani de ani mai târziu, în discursul său de Inaugurare, Biden promitea o corecţie a nedreptăţilor rasiale şi în aceeaşi după-amiază semna ordine executive binevoitoare faţă de imigranţi.
 

Harris a intrat în istorie

 
Biden ia acordat atenţie specială vicepreşedintei Kamala Harris ca prima femeie aleasă într-o atare funcţie, dar şi prima femeie de culoare şi cu origini asiatice care accede într-o poziţie de vicepreşedinte.
 
„Nu-mi spuneţi că lucrurile nu se pot schimba”, a spus Biden referindu-se la Harris care, la momentul când el intra în Senat, era elevă într-o şcoală primară de stat în mare parte segregată rasial din Oakland.
 
De la bun început preşedinţia sa a prilejuit o serie de premiere: când Biden s-a adresat prima dată ca preşedinte Congresului reunit în sesiune comună, două femei erau în spatele său, preşedinta Senatului, Harris, şi Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor.
 
Totuşi aceste schimbări au venit încet: Harris este doar a doua femeie de culoare din Senat. După ce a demisionat din funcţia de senator, n-au mai rămas decât trei senatori de culoare din 100 de locuri, toţi bărbaţi. Americanii de culoare reprezintă 13% din populaţie.
 

 Venitul minim

 
În 1942, venitul minim era de 30 de cenţi pe oră. Potrivit ultimului recensământ dinaintea naşterii lui Biden, din 1940, era de 956 de dolari pe lună. Azi venitul minim este de 7.25 de dolari pe oră, în timp ce venitul mediu anual al lucrătorilor cu normă întreagă este de 51.100 de dolari.
 
Totuşi puterea de cumpărare este adevărata măsură a acestor venituri. În luna naşterii lui Biden, 12 ouă costau în medie 60 de cenţi în oraşele americane - adică două ore de muncă cu plată minimă. O pâine era 9 cenţi, adică 20 de minute de muncă. Azi, 12 ouă sunt circa 1.5 dolari, iar o pâine costă în medie 2 dolari.
 
Taxele de colegiu sunt o altă faţetă a problemei. Onorariile de dinainte de război ale Harvard Business School erau de circa 600 de dolari pe an, adică aproximativ două treimi din salariul mediu al muncitorilor americani. Azi un curs de MBA de la Harvard este de peste 73,000 de dolari sau echivalentul unui an şi aproape cinci luni din salariu mediu anual din SUA (înainte de taxe).
 
Biden propune mărirea venitului mediu la 15 dolari pe oră, o mutare în privinţa căreia republicanii şi-au exprimat deja opoziţia. Totodată, el doreşte doi ani gratuiţi în cazul colegiilor comunitare şi tehnice şi scutiri de taxe pentru şcolile publice cu învăţământ de patru ani (nu şi pentru Harvard) pentru studenţii din familii cu venituri anuale de 125.000 de dolari sau mai puţin.
 
Datoriile guvernamentale au crescut în aproape 80 de ani, şi anume de la 72 de miliarde de dolari la 27 de trilioane. Acesta este însă un fenomen recent. După 36 de ani de Senat şi la momentul învestirii lui Biden ca preşedinte, America suferea efectele crizei financiare din 2008, când datoria publică ajunsese la 10 trilioane de dolari.
 
Acum îşi preia mandatul în mijlocul unei alte calamităţi economice: pandemia de COVID-19.
Este un fel de bornă biografică pentru Biden. El s-a născut în moment în care împrumuturile pentru finanţarea eforturilor de război au generat cele mai mari deficite bugetare din istorie, măsurate prin raport cu întreaga economie - până la pandemia de COVID-19 când datoriile au ajuns de trilioane de dolari într-un singur an.
 
Reflectând abordarea preşedintelui Franklin Roosevelt a marii depresii economice şi celui de-al Doilea Război Mondial, Biden solicită un plan de redresare economică de 1.900 miliarde de dolari .
 

Energie verde

 
Biden îşi propune să instaleze, până în 2030, 500.000 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce ar însemna în calculele analiştilor vânzări de 25 de milioane de astfel de mijloace de deplasare. Ca o comparaţie, în 1948, când Biden a intrat la şcoală, 33 de milioane de maşini circulau în SUA.
 

O premieră pentru Generaţia Tăcută

 
Biden face parte din Generaţia Tăcută, numită astfel pentru că se află între Marea Generaţie (Greatest Generation), care a trecut prin depresia economică din anii 1930 şi a câştigat al Doilea Război Mondial, şi copiii lor, acei Baby Boomers care şi-au lăsat amprenta prin schimbările de proporţii sociale şi economice ale epocii drepturilor civile, Războiului Rece şi războiului din Vietnam.
 
În acord cu stereotipurile, generaţia lui Biden a privit în viitor ca şi cum nu şi-ar fi imaginat că unul dintre ei ar putea ajunge în Biroul Oval. Marea Generaţie a produs preşedinţi precum John F. Kennedy, Lyndon Johnson, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Reagan şi George H.W. Bush. Apoi au preluat frâiele baby boomerii - Bill Clinton, George W. Bush şi Donald Trump s-au născut toţi în 1946, primul an ai acestei generaţii. Născut în 1961, Barack Obama, a fost un boomer tânăr.
 
Biden pare a avea în faţă caracteristicile celor două generaţii între care s-a născut, şi anume cascada de crize ce aminteşte de marea depresie şi eforturile de război, o corecţie a nedreptăţii rasiale ca o extensie a epocii drepturilor civile şi o chemare a naţiunii la „sarcinile vremurilor noastre”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările