Rusia a lăsat Ucraina aproape fără flotă

Rusia a lăsat Ucraina aproape fără flotă

Navă militară ucraineană FOTĂ Getty Images

Criza dintre Ucraina şi Rusia, încheiată cu anexarea Crimeei, oficializată la 21 martie 2014, a avut un impact major asupra forţelor navale ale Ucrainei. Navele Flotei ucrainene la Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, au fost confiscate, la fel ca şi cele situate în nord-vestul peninsulei, în Lacul Donuszlav.Ulterior, ruşii au returnat doar cele mai vechi ambarcaţiuni Kievului.

 
 Pe 6 martie 2014  ruşi au blocat canalul de acces cu trei ambarcaţiuni neînarmate, fostul crucişător Ociakov şi două foste nave pentru scufundări. Marina ucraineană operează în Marea Neagră, Marea Azov şi Delta Dunării.
 
Este compusă din patru unităţi: forţe terestre, aviaţie navală, baterii de artilerie de coastă şi un corp de infanterie marină. La începutul lui 2014 avea un total de 15.450 de angajaţi activi, dintre care 12.000 staţionaţi în Crimeea. 
 
Bazele sale navale se aflau, înainte de pierderea Crimeei, în Sevastopol, unde erau Cartierul General şi Academia Navală, la Novoozerne şi la Odessa. După ce bazele din Crimeea au fost pierdute în 2014, marina ucraineană şi-a mutat Statul Major  la Odesa, iar comandamentul infanteriei navale la Mikolaiv. 
 
Marina ucraineană a fost înfiinţată în 1917 în timpul Războiului Civil, pe timpul scurtei existenţe a Republicii Populare Ucrainene, reactivată la 12 decembrie 1991 şi înfiinţată oficial la 1 august 1992, după dizolvarea URSS şi proclamarea independenţei Ucrainei. 
 
La 28 mai 1997, Moscova şi Kievul îşi împart, printr-un acord, Flota URSS a Mării Negre: Ucraina primeşte 17% din flotă (80 de nave), iar Rusia 83% (338 de nave).
 
Singurul submarin ucrainean a rămas la ruşi
 
La 28 februarie 2014, preşedintele interimar Oleksandre Turcinov îl numeşte la  conducerea marinei ucrainene pe amiralului Denis Berezovski, care este demis la 2 martie, iar acesta trece în tabăra rusă.  
 
Bazele  navale ucrainene din Crimeea au fost sechestrate la 26 martie 2014, mai precis 12 din cele 17 nave de luptă, inclusiv singurul submarin şi 40 de nave de sprijin. 
 
Odată cu anexarea Crimeei de către Rusia, 6.000 dintre cei 8.000 de marinari ai flotei ucrainene din Crimeea au ales să se alăture Rusiei. O parte din navele capturate au fost ulterior predate marinei ucrainene. Singurul submarin ucrainean, Zapporojia, în serviciu din 1970 şi aproape fără nicio valoare militară, a rămas la ruşi, care au anunţat că îl va transforma în muzeu. 
De la începutul războiului din estul separatist, şapte grupuri navale de patrulare acţionează în Marea Azov.În septembrie 2018, denunţând obstrucţionarea vaselor sale comerciale în Marea Azov, armata ucraineană a decis să-şi întărească prezenţa  militară în portul Mariupol.
  
Duminică, 25 noiembrie, Garda de Coastă a Rusiei din Strâmtoarea Kerci a arestat trei nave ucrainene. Dintre cele trei nave capturate, interesante sunt cele două ambarcaţiuni rapide. Acestea fac parte din clasa Gurza-M (Project 58155) şi sunt dotate cu două module de luptă, unul montat în partea din faţă, iar celălalt în partea din spate. Fiecare turelă dispune de câte un tun automat de 30 mm (model ZTM-1 ), de câte două aruncătoare de grenade şi de câte o mitralieră de calibru 7,62 mm.
 
Ambarcaţiunile mai dispun de sistem de apărare anti-aeriană MANPAS (man-portable air-defence systems) şi de câte două rachete ghidate anti-tank. Designul navelor este inspirat de cel al unor ambarcaţiuni de patrulă pe râuri şi fluvii. De aceea, rolul clasei Gurza-M este acela de a patrula în golfuri, delte şi în ape dulci. 
 
O astfel de navă are o lungime de 23 de metri, o lăţime de 4,8 metri, o greutate de 54 de tone şi un echipaj de 5 persoane. Mai mult, clasa Gurza-M atinge o viteză maximă de 46 km/h (25 de noduri) şi are o rază maximă de acţiune de aproximativ 1.440 de km (viteză de 12 noduri). Ucraina deţinea, înainte de acest incident, şase astfel de ambarcaţiuni.
 
În toamna anului 2018, Statele Unite au propus Kievului să-i vândă două fregate de clasă Oliver Hazard Perry. 
Din 3 aprilie 2016, Marina ucraineană este comandată de viceamiralul Igor Voroncenko. 
 
Principalul vas de luptă al marinei ucrainene este fregata Hetman Sahaidacini.  Singura navă ucraineană de debarcare pentru tancuri, clasa Rapucia, Konstantin Olşansk şi alte două nave de debarcare au rămas la ruşi, care au returnat o singură  ambarcaţiune de debarcare, Svatove, şi toate remorcherele precum şi un hidroavion de patrulare maritimă Be-12 Mail şi două elicoptere Ka-27 Helix. 
 
Rusia a înapoiat cele mai vechi nave, Ucraina fiind lăsată cu o marină limitată, cu nave dărăpănate în mare parte. Multe dintre ele au trebuit să fie trase de remorchere pentru a fi transportate în bazele navale ucrainene. Între timp, Ucraina a demarat un program de reînoire şi reînarmare a Flotei sale militare, dar se confruntă cu mari probleme de finanţare. 
 
La ora actuală, flota militară ucraineană dispune de: 
 
1 fregată de clasă Krivak
 
1 corvetă de clasă Grişa
 
1 dragor de mine clasa Evghenia
 
2 nave de patrulare luate de la americani, de clasă Island
 
1 navă de patrulare de clasa Matka
 
1 navă de patrulare de clasa Juk
 
6 corvete de clasa Gurza-M
 
1 navă de debarcare clasa Polnocini
 
Alte câteva nave auxiliare
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: