Noile arme ale Kremlinului: hackerii, trolii, presa de stat

Noile
arme ale Kremlinului: hackerii, trolii, presa de stat

FOTO Arhivă

Acuzaţiile de amestec în procesele politice ale altor state la adresa Kremlinului se ţin lanţ de peste un an încoace, fie că e vorba de Brexit, de ultimul scrutin prezidenţial din Statele Unite sau de criza din Catalonia. Însă, dincolo de trecut, îngrijorează viitorul, ţinând cont de noile arme aflate la îndemâna conducerii de la Moscova şi diversificate continuu: hackerii, trolii şi presa de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele acuzaţii grave cu privire la intervenţia Rusiei într-un proces politic din Statele Unite au fost legate de piratarea serverelor Partidului Democrat, în vara anului trecut. De atunci, dezvăluirile legate de activităţile agenţilor ruşi în teritoriul american s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie, mai ales după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an. Armele folosite de Kremlin pentru a influenţa electoratul american au surprins prin plierea lor la lumea în care trăim.

Revenirea după un război informaţional pierdut

Plecând de la constatarea că a pierdut războiul informaţional din jurul intervenţiei sale militare din Georgia din vara lui 2008, Kremlinul a făcut totul pentru a dispune instrumente avansate de „soft power“. A mizat pe hackeri, pe troli şi pe presă, arată AFP.

Aflaţi o perioadă de timp în centrul îngrijorărilor, mai ales în contextul conflictului separatist armat din sud-estul Ucrainei, invizibilii hackeri aflaţi în subordinea serviciilor secrete ruse au cedat prima pagină a ziarelor relatărilor legate de puterea de manipulare a Kremlinului prin intermediul reţelelor sociale şi presei de stat.

Trolii au fost mai uşor de descifrat. Ei au intrat în atenţia presei tradiţionale în 2014, când s-a descoperit „fabrica de troli“ de la Sankt Petersburg. Oficial numită Agentstvo Internet-Issledovanii (Agenţia de Cercetare a Internetului), această agenţie, care, potrivit presei, ar lucra în strânsă colaborare cu serviciile secrete ruse, a creat şi a alimentat cu conţinut mii de conturi false pe reţelele sociale pentru a influenţa opinia publică.

Utilizaţi iniţial în scopuri politice interne, conform unor surse ale cotidianului economic rus RBK, „trolii“ au fost reorientaţi pe la începutul lui 2015 pentru a semăna discordie în Statele Unite, fiind infiltraţi atât în tabăra democraţilor, cât şi în cea a republicanilor. Activităţile lor au fost multiple, începând de la organizarea de manifestaţii până la răspândirea de informaţii false.

În paralel, Kremlinul îşi extindea o reţea mass-media în diverse limbi străine prin intermediul Russia Today, rebranduită în RT, şi portalului Sputnik, provenit din reorganizarea grupului Rossia Segodnia. Cele două posturi spun oficial că au drept misiune prezentarea unui punct de vedere alternativ asupra evenimentelor din lume, dar acest punct de vedere alternativ coincide cu cel al Moscovei, îndeosebi în subiecte sensibile la nivel internaţional, precum războaiele din Siria şi Ucraina.

Dezvăluirile despre activităţile hackerilor, trolilor şi presei din subordinea Kremlinului au otrăvit de-a dreptul începutul mandatului administraţiei Trump. Ultimul episod al acestui foileton s-a consumat prin înscrierea RT în registrul „agenţilor străini“ din Statele Unite, relatează AFP. Regimul Putin a răspuns în mod similar, identificând ca „agent străin“ în teritoriul rus postul Vocea Americii şi avertizând Google că îi va retrograda conţinutul în online-ul rus.

Angajaţi pe mai multe fronturi

În opinia expertului în probleme de securitate Mark Galeotti, citat de AFP, operaţiunile Kremlinului din ultimul scrutin prezidenţial din Statele Unite nu au vizat impunerea noului lider de la Casa Albă, ci de a da o lovitură legitimităţii administraţiei americane şi de a-i submina unitatea şi capacitatea de a acţiona.

Însă ruşii nu au acţionat doar în teritoriul american. Observatorii britanici au scos la lumină elemente ce arată interesul lor în referendumul cu privire la ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, olandezii, francezii şi germanii le-au urmărit cu atenţie orice activitate în timpul alegerilor prezidenţiale şi legislative de la ei, iar Madridul i-a acuzat de lansarea unor manipulări în cazul crizei din Catalonia.

Pus în faţa acestor acuzaţii, Kremlinul repetă aceleaşi cuvinte pentru a le denunţa: manifestări „isterice“, „ridicole“, „nefondate“, izvorâte din „rusofobie“. Potrivit Moscovei, nu există nicio dovadă.

„Rusia cheltuie mult pentru războiul informaţional şi îi adaugă în permanenţă noi actori. Are un avans“, conchide pentru AFP Andrei Soldatov, redactorul şef al site-ului Agentura.ru.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările