De la sciţi la goţi: Rusia „prădătoare” dezgroapă antichităţile din Crimeea

Oraşul antic Chersonesos din Sevastopol Crimeea FOTO SHUTTERSTOCK

Rusia face săpături arheologice în Crimeea încă din 2014 după anexarea peninsulei şi a plasat muzeele, siturile culturale şi instituţiile ştiinţifice  sub administrarea sa. Regiunea este  un loc de intersecţie a civilizaţiilor timp de mai multe secole, scrie RFE / RL.

Rusia a dezgropat noi situri istorice situate în mare parte de-a lungul unui pod şi autostrăzi menite să consolideze legătura Moscovei cu peninsula,  însuşindu-şi o sumedenie  de comori, artefacte ale civilizaţiilor antice care şi-au pus amprenta asupra regiunii:  cimerieni, sciţi, greci, pontici şi romani; sarmati, bizantini, mongoli şi otomani; goţi, huni, khazari, slavi, tătari din Crimeea.

Până în prezent, cel puţin 29 de entităţi juridice, controlate de Rusia, au participat la săpături ilegale, a declarat pentru RFE / RL Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina.

Încercările de a monitoriza calitatea şi derularea excavărilor- sau a „jafului”, aşa cum sunt descrise acţiunile Kremlinului - siturilor arheologice „au fost blocate de administraţia ocupaţiei ruse din Crimeea”.

Mai bine de un milion de artefacte au fost descoperite doar pe parcurusl construcţiei Podului Crimeii, ce traversează strâmtoarea Kerci, în trecut tranzitată de navele antice care transportau cereale, ceramică şi alte bunuri între Marea Azov şi Marea Mediterană.

O vedere generală a principalului sit de excavare Polyanka de lângă Marea Azov în 2020 FOTO via RFE / RL.

Numărul lor a crescut după inaugurarea autostrăzii Tavrida - în august 2020 - ce leagă oraşul Kerci de sud-vestul oraşului port Sevastopol.

Săpăturile au fost realizate conform unei legi din Rusia care cere ca săpăturile arheologice să aibă loc înainte de începerea proiectelor de infrastructură finanţate la nivel federal în peninsulă.

Astfel arheologii au primit „o oportunitate unică de a efectua cercetări la scară largă în diferite regiuni din Crimeea”, potrivit Institutului de Arheologie de la Academia Rusă de Ştiinţe, ducând la cele mai mari săpături „din istoria arheologică a Crimeii”.

„Clădiri noi”

O expediţie arheologică lansată în 2016 şi care a urmat o rută de 310 kilometri de-a lungul autostrăzii Tavrida, ce traversează Crimeea, prilejuit descoperire a 100 de situri arheologice, vechi de 80.000 de ani.

Potrivit Institutului Rus de Arheologie, peste 10.000 de obiecte au fost transferate în muzeele din Crimeea, controlate acum de Moscova.

Între descoperirile importante se află Movila Spitalului (cel târziu ,secolul al IV-lea î.Hr.) denumită astfel din cauza locului său lângă un spital din oraşul Kerci şi unde sunt îngropate rămăşiţele membrilor nobilimii Bosporan.

Totodată, s-a găsit o movilă funerară din epoca bronzului, numită Fântâna Kurgan 1, formată din pietre mari, dispuse în jurul unei plăci ce acoperă trupul unui bebeluş.

Un alt sit este aşezarea Hoardei de Aur, cunoscută drept Kosh-Kuyu, situată la extremitatea estică a peninsulei Crimeea, lângă Kerch.

Excavările cimitirului Kil-Dere 1 din Valea Inkerman de lângă Sevastopol au dus la descoperirea a 232 de morminte şi 63 de stele, cea mai mare colecţie de pietre funerare scitice târzii din Crimeea.

În 2018, săpăturile de-a lungul râului Belbek, lângă Sevastopol au dezvăluit Front-3”, o necropolă din epoca romană, alcătuită din 200 de morminte, care sunt în continuare explorate, laolaltă cu rămăşiţele a 250 de persoane.

În 2017, scafandrii au descoperit un cap uriaş din teracotă grecească, în apele capului Ak-Burun, la scurtă distanţă de secţiunea feroviară a podului ce leagă Crimeea de Rusia.

Expediţia din estul Crimeii

Acesta a vizat  aşezările şi moşiile fortificate din regiunea Azov a peninsulei.

Excavaţiile la aşezarea Polyanka au dus la descoperirea amforelor Sinop, ce datează din secolele II-III î.Hr.

De asemenea, au loc săpături la Kara Toba, o aşezare din secolul IV î.Hr., situată în nord-vestul Crimeii.

Lucrările se desfăşoară de la mijlocul anilor 1980. Aşezarea a servit drept cetate pentru un rege pontic şi sciţii din perioada târzie, până când aceasta a fost distrusă de bosporani.

Disputa cea mai aprinsă dintre Kiev şi Moscova se referă la o colecţie de antichităţi preţioase  aflate în turneu în străinătate, la momentul ocupării peninsulei de către Rusia.

Peste 570 de artefacte - între care o teacă de aur, o cască ceremonială, dar şi bijuterii şi pietre preţioase - sunt obiectul unui proces judecătoresc între patru muzee din Crimeea, statul ucrainean şi Muzeul Allard Pierson din Amsterdam (APM). 

Cel din urmă a expus colecţia din februarie până în august 2014 şi a returnat între timp obiectele împrumutate de Muzeul de la Kiev, dar a optat pentru păstrarea în siguranţă a artefactelor din colecţiile din Crimeea.

„Nu depinde de Muzeul Allard Pierson să stabilească sau să decidă cui ar trebui returnate obiectele aflate în litigiu”, a declarat  pentru RFE / RL procurorul Paul Loeb, care reprezintă muzeul olandez.

Muzeele din Crimeea susţin că APM „încalcă obligaţiile” unui contract de împrumut încheiat înainte de ocuparea Crimeii şi că nu există bază legală pentru transferul colecţiei la Kiev. Ucraina susţine că este proprietarul de drept al colecţiei, iar o instanţă olandeză i-a dat câştig de cauză în 2016,  dispunând restituirea colecţiei la Kiev, deoarece obiectele făceau parte din patrimoniul Ucrainei.

În urma unei contestaţii, s-a dat o decizie provizorie conform căreia în acest caz nu se pot aplica Tratatul UNESCO din 1970, Legea Patrimoniului Olandez şi alte acte legislative care se referă la transferul şi deţinerea de bunuri culturale.

O decizie finală este aşteptată pe 14 septembrie.

Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina a spus că „drepturile asupra tuturor siturilor de patrimoniu din Peninsula Crimeea aparţin exclusiv Ucrainei”, enunţând mai multe  îngrijorări cu privire la activităţile arheologice în curs în Peninsula Crimeea.

Una dintre îngrijorări priveşte transferul obiectelor culturale din Crimeea către muzeele din Rusia pentru a fi expuse publicului.

„Mutarea şi vânzarea ilegală de situri şi obiecte de patrimoniu din Peninsula Crimeea este foarte probabilă”, a concluzionat  Ministerul ucrainean.

Totodată, fără posibilitatea unei monitorizări a săpăturilor, integritatea siturilor ar putea avea de suferit, iar valoarea istorică şi culturală a acestora să fie afectată - ca de pildă Rezervaţia istorică şi culturală Bahcisarai, precum şi oraşul antic Tauric Chersonesos, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ruinele unei vechi bazilici din colonia greacă Tauric Chersonesos fondată acum aproximativ 2500 de ani FOTO via RFE / RL

Problema se pune special, potrivit ministerului, „având în vedere săpăturile arheologice active şi ilegale făcute de Rusia, în special în cadrul construcţiei unor proiecte de infrastructură mari şi a unor cazuri de „lucrări de restaurare 'neprofesioniste'” la anumite situri, inclusiv în cazul Palatul Khan, singurul palat de tip tătar din lume, aflat în Crimeea, în rezervaţia Bahcisarai.

În acest caz, cărămida a fost smulsă, iar vopseaua de pe faţadă a fost deteriorată atunci când restauratorii au încercat să o curăţe. Aceste probleme au determinat Ucraina să ia în considerare modalităţi de implicare a „observatorilor internaţionali UNESCO pentru a monitoriza situaţia în teritoriul ocupat temporar” fără să ia în calcul jurisdicţia Rusiei în Crimeea, a spus ministerul.

Indiferent de ceea ce crede sau vrea Kievul, săpăturile continuă, Rusia recrutând în mod deschis voluntari pentru excavarea siturilor din Crimeea, cu sprijinul Fondului patrimoniului milenar al Rusiei şi finanţarea din partea administraţiei lui Putin.