Şantajul Moscovei. Ce condiţie pune Putin pentru a ajuta Europa să treacă iarna energetică

Şantajul Moscovei. Ce condiţie pune Putin pentru a ajuta Europa să treacă iarna energetică

Preşedintele rus Vladimir Putin

Rusia este dispusă să ajute Europa să depăşească criza energetică, dar aşteaptă în schimb paşi ''reciproci'' faţă de ea din partea Uniunii Europene, a declarat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Ştiri pe aceeaşi temă

''Gazprom nu doar îşi îndeplineşte toate obligaţiile, dar le îndeplineşte inclusiv depăşindu-le'', a spus Lavrov la o întâlnire cu reprezentanţi ai Asociaţiei companiilor europene.
 
''În actuala situaţie de creştere puternică a preţurilor hidrocarburilor, în special la gaze naturale, şi la electricitate în ţările UE, este evident că trebuie să cooperăm mai strâns în acest domeniu'', a apreciat şeful diplomaţiei ruse.
 
El a subliniat că Rusia ''este dispusă să ajute Europa să depăşească această criză, dar Europa trebuie să înţeleagă necesitatea unor paşi reciproci'', fără a menţiona care ar fi aceştia.
 
Moscova a cerut anterior aprobarea cât mai rapidă de către organismele de reglementare europene a gazoductului Nord Stream 2, care transportă gaze naturale din Rusia direct în Germania prin Marea Baltică.
 
Lavrov a respins acuzaţiile unor state conform cărora Rusia este responsabilă pentru actuala criză a gazelor în Europa şi a estimat că în această privinţă ar trebui să se vorbească despre responsabilitatea acelora care nu au ţinut cont în planificările lor de condiţiile meteo sau de posibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Conform Moscovei, în lipsa unor contracte pe termen lung cu Rusia ţările UE sunt acum nevoite să plătească preţuri record pentru gazele naturale, de peste 1.000 de dolari metrul cub.
 
De asemenea, a continuat Lavrov, directivele europene care impun separarea companiilor pentru a garanta concurenţa pe piaţă reprezintă ''unul din motivele pentru care capacităţile Nord Stream 1 au fost utilizate numai la 50% şi la fel se va întâmpla cu cele ale Nord Stream 2 dacă totul decurge bine cu certificatele şi permisele''.
 
Ministrul rus a asigurat că Rusia este favorabilă unei securităţi energetice colective a Europei, dar pentru aceasta trebuie puse pe masă toate preocupările şi toţi factorii care au cauzat această criză şi să se caute un echilibru între diferitele interese.
 
Pe de altă parte, el a susţinut că Rusia nu-şi poate creşte rapid livrările de gaze către Europa fără ca mai întâi să fie semnate noi contracte, idee transmisă în aceeaşi zi şi de preşedintele Vladimir Putin.
 
''Nu este un secret pentru nimeni, şi am declarat-o de mai multe ori la mai multe niveluri, inclusiv la cel mai înalt nivel, că Rusia este interesată de aceasta şi este dispusă să discute imediat semnarea unor noi contracte, care să ofere o acoperire unică împotriva fluctuaţiilor pieţelor, cum sunt cele pe care le vedem astăzi'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
 
Acesta a susţinut că Rusia nu foloseşte energia ca instrument de şantaj politic, ci Statele Unite procedează astfel, dând în sprijinul acestei afirmaţii exemplul sancţiunilor prin care Washingtonul a încercat să oprească realizarea gazoductului Nord Stream 2.
 
''Nici măcar în momentele cele mai dificile Rusia nu a încercat vreodată să oprească livrările (de gaze). Acest lucru nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla niciodată'', a asigurat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin.
 
Acesta din urmă a pus marţi pe seama tranziţiei către energia verde şi investiţiilor reduse în industria extractivă ceea ce el a descris drept ''isteria şi o anumită confuzie'' pe pieţele europene, unde preţurile la energie cresc vertiginos. Tranziţia Uniunii Europene către energia verde ar trebui să se desfăşoare într-un mod lin, nu prin ''decizii dezechilibrate'' şi ''paşi drastici'', a argumentat preşedintele rus.
 
Gazprom presează Uniunea Europeană să dea mai rapid aprobările pentru deschiderea oficială a North Stream 2, conductă capabilă să transporte gazul rusesc pe sub Marea Baltică spre Germania. Compania elveţiană deţinută de Gazprom, North Stream 2 AG a început să umple conducta cu gaz, o primă etapă tehnică menită să asigure presiunea necesară transportului.
 
Concurenţa pe care North Stream 2 o face celorlalţi importatori de gaz rusesc în Europa este una dintre cele mai complicate probleme cu care se confruntă decidenţii europeni, pe fondul exploziei globale a preţului la combustibil.
 
Comisia Europeană examinează reclamaţiile în legătură cu faptul că Gazprom şi-ar folosi poziţia de furnizor major pentru a mări preţurile la gazele naturale.
 
Concernul rus de stat îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de ţările europene prevăzute de contractele pe termen lung în vigoare, dar nu a semnat contracte noi. Acest lucru a trezit suspiciuni în rândul deputaţilor din Parlamentul European, care cred că furnizorul rus a urmărit mărirea preţurilor ajunse deja la niveluri record.
 
„Examinăm această afirmaţie”, a spus agenţiei Reuters comisara europeană pentru energie, Kadri Simson, precizând că lucrează la această analiză împreună cu Margrethe Vestager, comisară pentru concurenţă. Simson, originară din Estonia, a spus că aceasta este o „problemă foarte serioasă”.
 
Atât Gazpromul, cât şi Kremlinul au declarat în repetate rânduri că Rusia îşi respectă obligaţiile contractuale faţă de clienţii europeni.
 
Moscova se află în aşteptarea dării în folosinţă a gazoductului Nord Stream 2 pentru a începe livrarea gazelor direct în Germania. Finalizată recent, noua conductă trece printr-un proces de certificare de câteva luni.

Criticii afirmă că Rusia, prin faptul că nu măreşte volumul gazelor livrate europenilor pe căile obişnuite, ar exercita presiuni pentru aprobarea gazoductului controversat, care traversează Marea Baltică, ocolind Ucraina şi alte ţări est-europene.
 
Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va publica un set de recomandări pentru ţările membre ale Uniunii Europene despre cum pot răspunde la scumpirea fără precedent a gazelor naturale, inclusiv recomandarea de a oferi subvenţii consumatorilor sau de a reduce impozitele la energie. Unele guverne europene au implementat deja astfel de măsuri.

Ţări ca Spania, Franţa şi Polonia au cerut un răspuns coordonat al Uniunii Europene în faţa scumpirii energiei, cum ar fi achiziţionarea comună a gazelor de către statele membre.
 
Comisara Simson a spus că o tranziţie mai rapidă către energia verde ar fi cel mai eficient mod de a proteja Europa de scumpirea combustibilului.
 
O trecere masivă la energia verde în Uniunea Europeană ar afecta interesele Rusiei.
 
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat într-o şedinţă a guvernului rus la 5 octombrie că trecerea la energia verde şi micşorarea investiţiilor în industriile extractive sunt de vină pentru ceea ce a spus că este o „isterie şi o oarecare confuzie” pe piaţa energetică europeană.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările