Talibanii se întorc în Kabul fără să întâmpine rezistenţă şi recuceresc Afganistanul FOTO
0
După o ofensivă de zece zile împotriva marilor oraşe, talibanii au ajuns marţi la porţile Kabulului şi s-au implantat în ultima redută a ţării fără să tragă un glonţ.
Căderea oraşului Mazar-i-Sharif, produsă sâmbătă, a fost decisivă în preluarea controlului de către talibani asupra Afganistanului.
La scurt timp după ce şi-au ridicat steagul în acest oraş strategic din nordul ţării, talibanii au cucerit alte două capitale de provincie: Kandahar şi Jalalabad. De acolo s-au deplasat până la porţile Kabulului, unde focuri de armă s-au auzit duminică dimineaţă la unele puncte de control.
În timp ce un reprezentant al Ministerului de Interne anunţa că talibanii vin „din toate părţile” şi intră în oraş, palatul prezidenţial susţinea că forţele de securitate ţin situaţia sub control.
După câteva ore, Ministerul de Interne a revenit cu un alt anunţ, şi anume că Executivul afgan cedează „paşnic” puterea unei administraţii de tranziţie condusă de talibani. În tot acest timp, Ambasada SUA în Afganistan îşi accelera eforturile de evacuare a personalului său din ţară. Numeroşi locuitori ai Kabulului au luat-o la rândul lor la fugă de teama violenţelor. Unul dintre fugari ar fi şi preşedintele Asharf Ghani, care, după ce dăduse aproape toată ziua de duminică mesaje asiguratoare, ar fi luat calea Tadjikistanului.
Biden: Nu las acest război pentru următorul preşedinte al SUA
Talibanii şi-au început ofensiva pentru cucerirea ţării în mai, imediat după lansarea retragerii forţelor occidentale din ţară, şi şi-au proclamat victoria cu două săptămâni înainte de data prevăzută pentru scoaterea ultimului soldat american din Afganistan. Preşedintele american şi-a apărat din nou, sâmbătă, decizia de a pune capăt celor 20 de ani de război în Afganistan. Încă „un an sau cinci ani de prezenţă militară americană nu ar fi făcut nicio diferenţă, atunci când armata afgană nu poate sau nu vrea să-şi apere propria ţară”, a spus liderul de la Casa Albă.
„Sunt al patrulea preşedinte care conduce o prezenţă militară americană în Afganistan - doi republicani, doi democraţi. Nu voi lăsa acest război pentru al cincilea”, a subliniat el.
În 20 de ani de război, declanşat după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Washingtonul a cheltuit 1.000 de miliarde de dolari şi a pierdut aproape 3.000 de soldaţi în Afganistan.
Duminică, NATO a făcut apel la o „soluţie politică”.
Evacuări în grabă de la Kabul
Înainte de a-şi apăra decizia retragerii, Biden dispusese suplimentarea efectivului militar de la 3.000 la 5.000 de soldaţi pentru accelerarea procesului de evacuare a personalului diplomatic şi a colaboratorilor locali. Duminică, cerul Kabulului era mişunat de elicoptere cu diplomaţi în timp ce talibanii stăteau cu armele în mâini la porţile capitalei şi liderii lor negociau predarea puterii. Biden îi avertizase că orice acţiune care „ar pune în pericol cetăţenii americani sau misiunea noastră va primi un răspuns militar rapid şi puternic”. În afară de Statele Unite, şi alte ţări occidentale, precum Franţa şi Germania, s-au grăbit să-şi scoată personalul din ţară, cu toate că talibanii transmiteau, într-un efort de obţinere a legitimării, că îşi doresc „ca toate ambasadele să îşi continue activitatea ca la fel ca în trecut”. Odată cu încheierea operaţiunii de evacuare, Germania şi-a închis ambasada de la Kabul.
Elicoptere americane în mâinile talibanilor
Începând din 6 august, marile oraşe ale Afganistanului au căzut ca nişte piese de domino în faţa ofensivei insurgenţilor. Primul oraş cucerit de talibani este Zaranj, în sudul ţării. Deruta a fost mare în rândul armatei, iar rezistenţa foarte slabă. În timp ce talibanii avansau şi cucereau oraşe uneori fără să tragă focuri de arme, soldaţii afgani renunţau la arme şi dezertau, chiar şi peste graniţă. Arsenalul militar intrat în posesia talibanilor este impresionant, de la lansatoare de rachete şi blindate până la elicoptere americane.
Temeri de teroare şi o nouă criză a migraţiei
Activista pakistaneză Malala Yousafzai, laureată a premiului Nobel pentru Pace 2014, s-a declarat şocată de situaţia din Afganistan şi îngrijorată pentru femeile, minorităţile şi apărătorii drepturilor omului de acolo.
„Privim într-un şoc total cum talibanii preiau controlul în Afganistan. Sunt profund îngrijorată pentru femei, minorităţi şi apărătorii drepturilor omului. Puterile locale, regionale şi locale trebuie să ceară un armistiţiu imediat, să ofere urgent ajutor umanitar şi să îi protejeze pe refugiaţi şi pe civili”, a reacţionat Malala pe Twitter.
Malala Yousafzai aproape că a plătit cu viaţa după ce şi-a apărat dreptul la educaţie, interzis de talibani odată cu ocuparea locului ei natal.
De altfel, în contextul ofensivei talibane, numeroase organizaţii de apărare a drepturilor omului şi oficiali locali au semnalat diverse atrocităţi, de la torturi la execuţii sumare.
În UE, o nouă criză a migraţiei nu este exclusă. Imagini cu afgani stând la cozi lungi pentru a-şi retrage economiile din bănci în perspectiva plecării din ţară făc înconjurul lumii. Albania s-a declarat deja dispusă să găzduiască migranţi afgani.
Primele grupări talibane s-au format la începutul deceniului 1990-2000, după retragerea sovietică din Afganistan. Talibanii, adepţi ai fundamentalismului islamic, au condus Afganistanul timp ce cinci ani până la venirea trupelor occidentale.
Se încarcă comentariile...
