Sinodul Panortodox, sub semnul dezbinării

Sinodul Panortodox, sub semnul dezbinării

Pariarhul Kiril al Rusiei şi Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu

Planul de a reuni liderii tuturor bisericilor ortodoxe, după mai bine de un mileniu, a eşuat după ce Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă a Georgiei au anunţat că nu participă la Sinodul Panortodox din Creta, iar Biserica Ortodoxă Bulgară şi Patriarhia Antiohiei au cerut amânarea evenimentului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primul Sinod Panortodox după mai bine de un mileniu, planificat să se desfăşoare între 16 şi 27 iunie, în Creta, tinde să fie un  eşec. 
 
Cea mai mare biserică ortodoxă autocefală, cea a Rusiei, precum şi cele din Georgia, Bulgaria, împreună cu Patriarhia Antiohiei, cu sediul la Damasc şi fidelă preşedintelui sirian Bashar al-Assad, şi-au declinat participarea, motivând că Sfântul şi Marele Sinod, aşa cum este el pregătit, ameninţă unitatea Bisericii, în loc s-o consolideze.
 
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, întâi stătător onorific al celor aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a insistat însă în favoarea desfăşurării Sinodului. 
 
Jocuri geopolitice şi de putere
 
Din luna mai au apărut primele nemulţumiri legate de planificata aşezare a fotoliilor în sala de consiliu. Bisericile slave s-au arătat nemulţumite că Patriarhiile aflate sub influenţă grecească intenţionau să-i rezerve Patriarhului de Constantinopol, Bartolomeu, o poziţie privilegiată.
 
Teologul Thanassis Papathanassiou a declarat că este păcat că reprezentanţilor bisericilor ortodoxe „le cade greu să stea la o masă pentru a lămuri problemele existente“. În opinia sa, diversele Biserici Ortodoxe se află adesea în raporturi de concurenţă. „Este vorba uneori de putere, de dominare şi, câteodată, de interese naţionale“, a explicat el.
 
Pe 1 iunie, Biserica Ortodoxă Bulgară a cerut amânarea Marelui Sinod invocând, în principal, lipsa consensului tuturor bisericilor autocefale asupra Regulamentului de funcţionare a Sinodului şi asupra unor documente propuse spre aprobare. Cu toate acestea, Regulamentul încurajează aducerea de amendamente, de corecturi sau de adăugiri la textele propuse, susţine Patriarhia Română.
 
Din motivele anunţate reiese că Biserica Ortodoxă Bulgară este nemulţumită de modul în care este organizat Sfântul şi Marele Sinod şi de absenţa pe ordinea de zi a unor teme de importanţă majoră pentru Sfânta Ortodoxie. O astfel de temă, în opinia Patriarhului Neofit, este recunoaşterea legitimităţii unor noi biserici precum cea macedoneană - desprinsă din Biserica Ortodoxă Sârbă. Episcopul acestei biserici - Stefan - a vizitat de două ori Sofia unde a fost primit de patriarhul Neofit. 

Unele Biserici ortodoxe şi-au anunţat dezacordul cu textele deja aprobate pentru Sfântul şi Marele Sinod. Redactarea acestora va fi imposibilă, dacă se va urma regulamentul de funcţionare a Marelui Sinod. Biserica ortodoxă bulgară este nemulţumită şi de nerespectarea principiului egalităţii la întocmirea schemei de aşezare a patriarhilor şi a oaspeţilor.
 
Ea vede probleme şi în cheltuielile foarte mari şi neargumentate prilejuite de organizarea reuniunii panortodoxe. De la fiecare biserică sunt ceruţi 120.000 de euro, fără argumente financiare şi garanţii că suma nu va fi între timp majorată.  
 
Motivele invocate în comunicatul Bisericii Ortodoxe Bulgare în mare parte coincid cu cele din scrisoarea Patriarhului rus adresată Patriarhului ecumenic Bartolomeu. De asemenea, Patriarhia Antiohiei a emis, pe 6 iunie, un comunicat în care a cerut amânarea Sinodului până la o dată când „relaţiile de pace între Bisericile Autocefale vor prevala şi va exista consensul tuturor Bisericilor asupra agendei Sinodului“. 
 
Sinodul Patriarhiei Antiohiei nu a acceptat propunerea Constantinopolului de a amâna rezolvarea diferendului jurisdicţional cu Patriarhia Ierusalimului după Sinodul din Creta, amintind că „Patriarhia Antiohiei şi cea a Ierusalimului nu sunt în comuniune euharistică şi, deci, nu vor putea sluji şi colabora la Sinod, mai ales că Ierusalimul n-a făcut nimic timp de trei ani ca să rezolve problema arhiepiscopiei pe care a înfiinţat-o în Qatar, considerat teritoriu canonic al Antiohiei“.
 
Kiril îl „sapă“ pe Bartolomeu
 
Analiştii susţin că se dă şi o luptă între zona conservatoare a bisericilor ortodoxe şi cea liberală. „Rivalitatea dintre puternica biserică rusă, care cuprinde două treimi din populaţia lumii ortodoxe, şi Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, care are un primat simbolic asupra tuturor ortodocşilor, a fost ani de zile una dintre cele mai grave conflicte din Orientul creştin“, susţine analistul italian Sandro Magister, citat de „The Guardian“. 
 
„Patriarhul Kiril intenţionează în mod clar să-l lase pe Bartolomeu fără statutul de care se bucură, acela de reprezentant de top al Ortodoxiei în lume, de care Patriarhul Constantinopolului se bucură în parte şi datorită relaţiilor sale excelente pe care le menţine cu Vaticanul şi cu Papa“, mai spune Magister.
 
 
Agenda Sinodului
 
Temele de pe agenda Sinodului panortodox, stabilite de reprezentanţii celor 14 Biserici Ortodoxe, discutată în ianuarie, în timpul întâlnirii de la Geneva:
 
1. Statutul canonic al diasporei ortodoxe
2. Autocefalia bisericească şi modul declarării acesteia
3. Autonomia bisericească şi modul acordării acesteia
4. Dipticele sau ordinea Bisericilor Ortodoxe (ordinea în care sunt pomeniţi la suljbe Întâistătătorii Bisericilor ortodoxe)
5. Calendarul comun
6. Impedimente la căsătorie
7. Rânduieli bisericeşti privind postul creştin
8. Relaţiile Bisericilor ortodoxe cu restul lumii creştine
9. Ortodoxia şi mişcarea ecumenică
10. Contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la promovarea idealurilor creştine ale păcii, libertăţii, frăţietăţii şi dragostei între popoare
 
 
Biserica Ortodoxă Română, apel la unitate
 
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la Sinodul din Creta, care va fi condusă de patriarhul Daniel, este formată din 14 arhiepiscopi şi 10 episcopi. Liderul BOR, a doua biserică ortodoxă ca mărime, după numărul credincioşilor, după Biserica Ortodoxă Rusă, a făcut apel la unitate şi a susţinut că singura modalitate de soluţionare a părerilor contrare este dialogul. „Avem nevoie de exprimarea unităţii, dar şi a co-responsabilităţii. 
 
Acest sinod nu va formula dogme noi, nu va formula canoane noi, nu va face modificări la slujbele bisericeşti, dar este un sinod care doreşte o mărturisire a credinţei în comun, în mod solemn, într-o lume foarte tulburată, într-o lume plină de provocări“, a spus patriarhul. 
 
Şi arhiepiscopul Ciprului a emis o declaraţie în care le-a cerut tuturor bisericilor ortodoxe să participe şi să lase deoparte divergenţele secundare dintre ele, precizând că Marele Sinod ar putea trata direct problemele controversate. 
 
Un arhiepiscop grec a menţionat că tot ceea ce se întâmplă este un plan de a slăbi rolul Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului şi a conferi Bisericii Ruse rolul unui arbitru la deciziile lumii ortodoxe. 
 
Patriarhul Bartolomeu a ajuns astăzi în Creta şi a ţinut un scurt discurs, chiar la sosire, pe pista aeroportului internaţional Ioannis Daskalogiannis, spunând că decizia celor care nu vor participa la Sinod îi va împovăra pe ei înşişi. Câteva minute după aceasta, Biserica Ortodoxă a Serbiei a anunţat că va participa la lucrările Sinodului, în frunte cu Patriarhul Irineu. 
 
Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru, care se află deja în Creta, l-a anunţat pe Arhiepiscopul Cretei că delegaţia sârbă va sosi mâine, potrivit agenţiei de presă a Patriarhiei Române, basilica.ro.
  
Sfântul şi Marele Sinod Panortodox este primul după anul 870. Iniţial el urma să aibă loc la Istanbul, dar din cauza relaţiilor tensionate între Turcia şi Rusia, în ianuarie 2016 a fost transferat în Creta.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările