Până acum autorităţile române nu au adoptat o poziţie în acest sens. 

Dragoş Nelersa din  Rishon Letzion, preşedinte al Asociaţiei scriitorilor israelieni de limba română, ASILR, a trimis o scrisoare publică preşededintelui Klaus Iohannis, în care îi aminteşte că un mesaj din partea sa este foarte aşteptat de către comunitate. 

Va invit să citiţi integral textul scrisorii: 

Scrisoare deschisă

Stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis,

Vă scriu în calitatea mea de persoană cu dublă cetăţenie, atât română, cât şi israeliană. De 11 zile, Israelul se află sub o ploaie neîncetată de rachete. Trei grupări teroriste, Hamas şi Jihadul Islamic (din sud) împreună cu Hezbollah (din nord) aruncă asupra noastră sute de rachete, făcând numeroase victime, rănind zeci şi sute de persoane şi terifiind un popor întreg. Probabil că aţi aflat deja despre momentele grele prin care trecem şi despre cât de tare ne este ameninţată siguranţa.

De când au început tirurile de rachete, am primit sute de telefoane atât din România, cât şi din întreaga lume de la rude şi prieteni care au dorit să ne transmită câteva cuvinte calde de îmbărbătare pentru a ne încuraja. Nici nu vă închipuiţi ce mult contează ca, printre urletele sirenelor şi bubuitul rachetelor, să auzi o voce caldă, prietenească, să ştii că cineva de departe se gândeşte la tine şi îţi doreşte să fii în siguranţă. În calitatea mea de jurnalist român în Israel, cred că nu a fost televiziune sau post de radio românesc care să nu-mi solicite informaţii despre actualul conflict. Interesul românilor este foarte mare faţă de acest subiect fierbinte pentru că în Israel trăieşte o comunitate numeroasă de originari din România şi este normal ca oamenii să fie îngrijoraţi de soarta fraţilor şi surorilor lor.

La nivel guvernamental, ţările lumii şi-au exprimat poziţia pro sau contra acestui conflict şi, din câte s-au dat publicităţii, atât preşedintele Reuven Rivlin, cât şi primul ministru Benjamin Netanyahu au primit la rândul lor telefoane sau mesaje de la omologii lor. Austria, Cehia, Slovacia şi alte ţări au abordat steagul israelian în semn de solidaritate pentru că un prieten îţi este alături şi la bine şi la rău. Întrucât România şi Israelul au bune relaţii de prietenie vechi, cu tradiţie, sunt foarte mirat că din partea autorităţilor române nu a existat nicio reacţie oficială. Desigur, Guvernul României are o echipă profesionistă şi sunt convins că va veni momentul când îşi va arăta sprijinul pentru Guvernul israelian.

Eu aş dori mai mult să mă refer la cetăţenii români care trăiesc în Ţara Sfântă şi care estimăm că sunt peste jumătate de milion. În ciuda acestui fapt, există sentimentul că, după anii în care nu a fost numit un ambasador în Statul Israel, noi, comunitatea originarilor din România care trăieşte în Israel, suntem o comunitate uitată, neglijată sau chiar ignorată. 

Chiar dacă trăiesc în Israel, ei sunt şi cetăţenii României, iar o vorbă bună, un semn din partea dumneavoastră, domnule preşedinte, cred că le-ar prinde bine în aceste zile. Această comunitate care are şi persoane în vârstă sau familii cu copii, suferă în aceste zile grele şi s-ar bucura să audă câteva cuvinte de la dumneavoastră, o încurajare sau o îmbărbătare şi sunt convins că veţi găsi o cale de a le transmite gândurile dumneavoastră.

Cu stimă, Dragoş Nelersa