Rusia vede riscuri de ciocniri neintenţionate cu NATO în Arctica

Rusia este îngrijorată de implicarea statelor NATO non-artice în activitatea militară a alianţei la latitudinile nordice şi constată riscurile de incidente neintenţionate cu forţele alianţei din Arctica. Acest lucru a fost declarat pentru TASS de Nikolai Korchunov, ambasadorul general al Ministerului de Externe al Rusiei, preşedintele Comitetului înalţilor funcţionari al Consiliului Arctic.

„Internaţionalizarea activităţilor militare ale Alianţei la latitudini mari, care implică state NATO non-arctice, nu poate decât să provoace îngrijorare. În acest sens, există riscuri de incidente neintenţionate care, pe lângă riscurile de securitate, pot provoca şi daune grave fragilului ecosistem arctic”, a spus diplomatul. Potrivit acestuia, exerciţiile militare regulate ale NATO din nordul Norvegiei nu contribuie la asigurarea securităţii în Arctica.

„Activitatea recentă crescută a NATO în Arctica este un motiv de îngrijorare. Recent, în nordul Norvegiei a avut loc un alt exerciţiu militar de amploare al alianţei, care, în opinia noastră, nu contribuie la asigurarea securităţii în regiune”, a spus Korchunov. Exerciţiile internaţionale la scară largă, Cold Response au avut loc în Norvegia din 14 martie timp de două săptămâni. Acestea sunt cele mai mari manevre conduse de Norvegia din anii 1980, a declarat Ministerul de Externe al ţării. La ele au participat aproximativ 30 de mii de militari din 27 de state, inclusiv Finlanda şi Suedia - parteneri NATO.

Posibila aderare a Suediei şi Finlandei la NATO
În opinia diplomatului rus, intrarea Suediei şi Finlandei în NATO va avea un impact negativ asupra securităţii şi încrederii în Arctica. „Cu siguranţă, extinderea NATO în detrimentul ţărilor tradiţionale care nu fac parte din blocul militar nu va contribui la securitatea şi încrederea reciprocă în Arctica, pe care Rusia o susţine în mod constant”, a spus el, comentând posibila intrare a acestor ţări în alianţă.

După cum a menţionat diplomatul, discuţiile pe această temă sunt în prezent în curs la Stockholm şi Helsinki. „Aş dori să remarc faptul că angajamentul de lungă durată al Stockholmului şi Helsinkiului faţă de politica de nealiniere la alianţele militare a reprezentat un factor important de stabilitate şi securitate în regiunea Europei de Nord, pe întreg continentul european", a subliniat Korchunov.

Anterior, The Times a raportat, citând surse, că Helsinki şi Stockholm ar putea solicita aderarea încă din vară. Joi, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a declarat că Rusia îşi va întări graniţele de vest dacă Suedia şi Finlanda aderă la NATO, iar atunci „nu se va mai vorbi despre un statut non-nuclear la Marea Baltică.”

Dezvoltarea durabilă a Arcticii
Ţările occidentale nu sunt capabile să asigure dezvoltarea durabilă a Arcticii fără Rusia, este sigur Korchunov. „La începutul lunii martie 2022, Statele Unite, Canada, Danemarca, Islanda, Norvegia, Suedia şi Finlanda, invocând operaţiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, şi-au suspendat participarea la Consiliul [Arctic], recurgând la o „îngheţare temporară” care nu necesită o schimbare în componenţa participanţilor şi a formatului de lucru al acestei organizaţii. Este evident că se încearcă să se asigure dezvoltarea Arcticii fără Rusia, ţară care reprezintă aproximativ 60% din coasta arctică şi unde trăieşte mai mult de jumătate din populaţia regiunii  (2,5 milioane de oameni). Este însă imposibil”, a subliniat el.

După cum a remarcat Korchunov, timp de un sfert de secol, consiliul a fost un mecanism cheie pentru cooperarea multilaterală în Arctica. El a amintit că Rusia prezidează Consiliul Arctic în perioada 2021-2023. "Priorităţile preşedinţiei ruse a consiliului au fost susţinute de toate statele arctice fără excepţie. Ele se bazează pe asigurarea unei guvernări responsabile pentru dezvoltarea durabilă a Arcticii cu o combinaţie echilibrată a aspectelor sociale, economice şi de mediu", a spus diplomatul. .

După cum a remarcat Korchunov, conform evaluărilor tuturor statelor arctice fără excepţie, Consiliul Arctic s-a impus ca o platformă internaţională eficientă pentru elaborarea deciziilor colective pentru a asigura dezvoltarea durabilă a regiunii. „Declaraţia ministerială a Consiliului Arctic, adoptată la Reykjavik la 20 mai 2021, constată angajamentul tuturor ţărilor - membri ai consiliului de a păstra Arctica ca teritoriu al păcii, stabilităţii şi cooperării constructive. În opinia noastră, impunerea artificială a poveştii ucrainene pe orbita consiliului nu atinge aceste obiective”, a conchis el.

Activităţile Consiliului Arctic
„Suspendarea activităţilor Consiliului Arctic duce la faptul că riscurile şi provocările securităţii de tip „soft” în Arctica, cărora Consiliul în ansamblu le-a făcut faţă efectiv, de acum înainte, vor creşte”, a spus Korchunov, explicând că subiectul securităţii militare nu intră în mandatul Consiliului Arctic. "Suntem convinşi că nu există probleme în Arctica care să necesite o soluţie militară. Normele internaţionale definesc în mod clar drepturile atât ale statelor de coastă, cât şi ale altor state şi servesc drept bază solidă pentru rezolvarea oricăror probleme regionale", a adăugat diplomatul.

Korchunov a reamintit cuvintele recente ale preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora Moscova vede Arctica nu ca pe un câmp de intrigi geopolitice, „ci exclusiv ca pe un teritoriu de dialog, stabilitate şi cooperare constructivă”. El a adăugat, de asemenea, că, în ciuda îngheţarii temporare a activităţii în cadrul Consiliului Arctic, „toate statele membre occidentale ale acestei organizaţii continuă să-şi arate angajamentul de a menţine o Arctică paşnică şi stabilă”.

Rusia avertizează Occidentul cu privire la consecinţele negative ale încercărilor de a crea formate alternative la Consiliul Arctic. „Eventualele încercări de a forma unele structuri alternative de cooperare în Arctica în condiţiile actuale nu vor duce decât la crearea de linii de demarcaţie şi la întărirea tendinţelor centrifuge, care vor afecta principiile colective după care ne-am ghidat în mod tradiţional atunci când luăm decizii în regiunea arctică. ”, a subliniat Korchunov.

El a explicat că pauza forţată în activitatea Consiliului Arctic „va avea un impact negativ asupra lucrărilor de îmbunătăţire a bunăstării populaţiei din Arctica, în primul rând a popoarelor indigene din Nord, ai căror reprezentanţi au statutul de membri permanenţi ai acestei organizaţii”. „Cooperarea reciproc avantajoasă între popoarele indigene din toate statele arctice nu ar trebui în niciun caz să devină ostatică a situaţiei politice de moment”, a conchis diplomatul.

„În general, Rusia intenţionează să continue să adere la abordări constructive ale interacţiunii în Arctica. Întărindu-ne suveranitatea la latitudini înalte, rămânem deschişi cooperării cu toate, atât cu statele interesate arctice, cât şi cu cele neregionale şi cu organizaţiile care împărtăşesc înţelegerea noastră despre necesitatea dezvoltării durabile a acestei regiuni. Ne aşteptăm la reluarea cât mai curând posibil a lucrărilor la scară largă a Consiliului Arctic", a spus el.

Pe 3 martie, toate ţările Consiliului Arctic, cu excepţia Rusiei, au emis o declaraţie scrisă în care au refuzat să mai participe la reuniunile desfăşurate sub preşedinţia Federaţiei Ruse şi pe teritoriul acesteia, din cauza situaţiei din jurul Ucrainei.

Consiliul Arctic este o organizaţie interguvernamentală a statelor arctice. Membrii săi sunt Danemarca (împreună cu Groenlanda şi Insulele Feroe), Islanda, Canada, Norvegia, SUA, Finlanda, Suedia şi Rusia. În 2021, anul celei de-a 25-a aniversări a asociaţiei, preşedinţia de doi ani a trecut din Islanda în Rusia.