NATO şi-a încheiat oficial misiunea în Afganistan. Ţara cade în mâinile talibanilor

NATO şi-a încheiat oficial misiunea în Afganistan. Ţara cade în mâinile talibanilor

Militarii români şi-au finalizat misiunea în Afganistan la sfârşitul lunii trecute FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

NATO şi-a încheiat misiunea militară în Afganistan după aproape două decenii, susţin mai multe surse diplomatice şi militare. Trupele străine aflate încă în ţară - precum cele din SUA şi Turcia - după plecarea celor mai multe contingente naţionale din cadrul NATO se află numai sub controlul ierarhiilor naţionale de comandă, au precizat aceste surse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Asta înseamnă că cea mai sângeroasă misiune militară din istoria alianţei a ajuns la sfârşit, notează dpa.
 
Decizia de a nu comunica oficial sfârşitul misiunii militare are legătură cu faptul că planul de operaţiuni este în continuare, oficial, în desfăşurare, potrivit dpa.
 
SUA au lansat operaţiunea din Afganistan după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Washingtonul a declanşat clauza de apărare reciprocă a NATO pentru prima dată, iar aliaţii i-au urmat curând pe militarii americani în Afganistan.
 
NATO a condus Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) între 2003 şi 2014. La momentul de vârf al misiunii, circa 130.000 de militari străini s-au aflat în Afganistan, mulţi dintre ei implicaţi în lupta împotriva talibanilor.
 
Următoarea misiunea a NATO, Resolute Support, a început în 2015 şi s-a axat pe instruirea şi sprijinirea forţelor de securitate afgane.
 

Miliarde de dolari s-au scurs în Afganistan

 
În ultimele două decenii, comunitatea internaţională a vărsat miliarde de dolari în ajutor şi asistenţă de securitate pentru reconstruirea Afganistanului şi formarea unui guvern democratic şi a unei armate moderne. De asemenea, scopul secundar a fost de a o opri Afganistanul să servească drept refugiu pentru cei care plănuiau atacuri asupra naţiunilor occidentale.
 
Dar în condiţiile în care războiul s-a prelungit cu ani de zile, răbdarea publică în ţările NATO a început să se uzeze.
 
În aprilie, preşedintele american Joe Biden a ordonat retragerea necondiţionată a tuturor trupelor americane până la 11 septembrie, când se împlinesc 20 de ani de la atacurile teroriste asupra SUA.
 
La sfârşitul lui iunie, Germania - care până în 2021 a avut cel mai mare contingent de trupe după SUA - şi Italia şi-au încheiat deja misiunile şi şi-au transportat ultimele trupe acasă. Alte ţări au retras constant contingente începând cu 1 mai.
 
SUA au avut întotdeauna staţionate în Afganistan trupe care nu au făcut parte din misiunea NATO. Acest lucru le-a permis să ofere sprijin militar forţelor de securitate afgane, ceea ce nu ar fi fost posibil în baza mandatului NATO de neimplicare în lupte.
 

Turcii păzezc aeroportul din Kabul, iar talibanii au cucerit un sfert din ţară

 
Pe lângă trupe americane, un număr de militari turci, norvegieni şi britanici vor rămâne în Afganistan. Turcia va fi responsabilă de securitate pe aeroportul din Kabul, iar Norvegia continuă să conducă un spital de campanie pentru moment.
 
Aceste prezenţe militare sunt considerate cruciale pentru asigurarea securităţii ambasadelor străine, în aşa fel încât reprezentanţii internaţionali să poată rămâne în ţară.
 
De la începutul retragerii trupelor internaţionale în luna mai, situaţia securităţii în Afganistan s-a deteriorat sever.
 
Talibanii au lansat mai multe ofensive, cucerind peste un sfert din districtele din ţară, cele mai multe în nord.
 

Guvernul afgan cade în cel mult un an

 
Plecarea trupelor străine a avut un impact sever asupra moralului militarilor afgani, care s-au predat în număr mare în ultimele săptămâni.
 
Comunitatea de informaţii a SUA estimează că guvernul de la Kabul ar putea cădea în şase până la 12 luni după retragerea SUA, arată agerpres.ro. Temerea este că ţara va cădea din nou sub controlul islamiştilor radicali talibani după plecarea în masă a trupelor internaţionale şi că Afganistanul ar putea luneca din nou într-un război civil.
 
NATO a respins în mai multe rânduri criticile privitoare la retragere în ultimele luni, subliniind că sprijinul financiar pentru Afganistan va continua şi că vor continua misiunile de instruire ale forţelor speciale afgane în afara ţării. 
 

Cu ce a participat România

 
Aventura Armatei Române în Afganistan s-a încheiat la sfârşitul lunii trecute, în momentul în care a fost repatriat şi ultimul detaşament românesc format din 140 de militari. Soldaţii români au revenit în ţară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul naţional al Armatei României în Afganistan. România a repatriat circa 670 de militari, din momentul luării deciziei NATO de a pleca din Afganistan.
 
Cea mai mare parte dintre cei aproximativ 600 de militari care au executat ultima rotaţie din Afganistan, în perioada februarie-iunie 2021, aparţin Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” comandat de locotenent-colonelul Vasile Mironescu, şi au executat, alături de militarii din cadrul ENS şi în cooperare cu forţele Coaliţiei internaţionale, cu Forţele Naţionale de Securitate şi Apărare Afgane şi cu liderii locali, misiuni specifice de protecţia forţei şi de pregătire a activităţilor de redislocare în ţară a detaşamentelor de militari şi a echipamentelor specifice misiunii.
 
Alături de aceştia au mai fost retraşi din Afganistan şi ofiţeri de Operaţii Speciale (FOS) sau de Informaţii Militare, care, datorită modului în care înţeleg să-şi ducă la îndeplinire misiunile, au fost foarte apreciaţi de colegii aliaţi. Forţele pentru Operaţii Speciale au avut misiunea de a lua cu asalt „cuiburile” de talibani în echipe mixte cu militari FOS americani, britanici sau germani. Apoi, în Afganistan au mai acţionat, dar acum au fost retraşi, şi ofiţerii de Informaţii Militare, care, în toţi aceşti ani, au reuşit să se infiltreze adânc în grupurile talibane pentru a obţine informaţii extrem de importante pentru aliaţi. Buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului, unii dintre ei nu s-au ferit chiar să-şi întemeieze o familie cu câte o femeie talibană pentru a fi consideraţi „persoane de încredere” în comunitate.
 

Două bombardiere şi un portavion au vegheat retragerea

 
Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Pentru a asigura retragerea în siguranţă a trupelor aliate din Afganistan, Pentagonul a adus în zonă un portavion şi două bombardiere Boeing B-52 Stratofortress pentru asigurarea sprijinului aerian în caz de atac taliban.
 
Potrivit MApN, din anul 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţiuni din Afganistan. 27 de ostaşi români şi-au pierdut viaţa în cei 20 de ani de război.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările