Irelevanţă globală post-Coronavirus: Rusia a ieşit din echilibrul strategic cu SUA

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin şi Donald Trump FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin şi Donald Trump FOTO EPA-EFE

Joi, 21 mai, Statele Unite au anunţat notificarea retragerii din Tratatul „Cer deschis”, penultimul tratat de control a armamentelor care mai funcţionează la această oră şi are drept principali protagonişti SUA şi Federaţia Rusă.

În ceea ce priveşte ultimul tratat în vigoare, START 2 revizuit sau START 3, cel care controlează armamentele nucleare strategice, Preşedintele Donald Trump a comunicat, într-o convorbire telefonică purtată săptămâna trecută cu Vladimir Putin, că nu este interesat de prelungirea acordului odată ce nu participă şi China. În acest context, e de aşteptat dispariţia tuturor Tratatelor de control a armamentelor nucleare strategice cu efect în trecerea în irelevanţă, dacă nu măcar în planul doi, a Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, putem înregistra marcarea sfârşitului Erei Nucleare începute de Hiroshima şi Nagasaki, odată ce aceste armamente nu mai garantează în nici o formă prezenţa în prim planul deciziei globale a Rusiei, succesoare la tratate a URSS, şi nici un drept de veto în afacerile globale pe care-l revendica Moscova încă de la începutul erei Putin.

Joaca Rusiei cu focul şi pierderea Tratatelor bilaterale care marcau paritatea cu SUA

Într-adevăr, Statele Unite au abandonat în 2019 Tratatul INF al Forţelor nucleare cu rază medie din Europa. Fireşte că o asemenea mişcare a fost lesne interpretabilă drept o creştere a ameninţărilor nucleare la adresa statelor europene, aflate în raza de acţiune a rachetelor ruse amplasate în Kaliningrad sau pe teritoriul rus, în imediata apropiere a frontierelor UE şi NATO. Însă motivaţia a fost încălcarea Tratatului de către Rusia de mai bine de 7 ani deja şi lipsa oricărei reacţii a Moscovei la numeroasele probe aduse de către Statele Unite în format bilateral. E vorba despre rachete care acum depăşeau 500 km ca rază de acţiune, deja testate şi amplasate, contrar tratatului. Or alegerea administraţiei Trump a fost să nu menţină un Tratat care nu e respectat şi unde o parte, cea occidentală, este vizibil defavorizată.

Şi de această dată, notificarea ieşirii din tratatul Cer Deschis are o relevanţă similară. El viza survolul şi filmarea teritoriului unui alt stat pentru a creşte încrederea şi a vedea amplasările forţelor sau mişcările de trupe. Cea mai clară utilitate a sa a fost în 2014, când survolul a probat prezenţa trupelor regulate ruse în Estul Ucrainei, în Luhansk şi Donetsk. Pentru că erau poze luate într-un survol bazat pe un Tratat bilateral, forţa lor probatorie a fost enormă, chiar dacă SUA şi multe alte state deţineau date militare chiar mult mai exacte pe baza imaginilor din satelit sau a spionajului militar pe teren.

Administraţia Trump a acuzat Rusia de încălcarea tratatului. Secretarul american al Apărării Mark Esper a acuzat Rusia că blochează zboruri americane în spaţiul aerian al enclavei Kaliningrad, la Marea Baltică şi la frontiera cu Georgia. Ruşii „trişează de mulţi ani“, a acuzat Esper într-o audiere în Senat. Între încălcările denunţate de Washington, un purtător de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a citat o interdicţie impusă avioanelor aliate de a se apropia la mai puţin de 500 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, situată între Lituania şi Polonia, şi de a depăşi cu zece kilometri frontiera dintre Rusia şi Georgia. „Noi ne îndeplinim obligaţiile prevăzute de tratat, însă în această perioadă de concurenţă între marile puteri, încercăm să obţinem acorduri care să fie în folosul tuturor părţilor şi ca toţi semnatarii să-şi respecte obligaţiile“, a subliniat, într-o conferinţă de presă, Jonathan Hoffman.


FOTO EPA-EFE

interceptare avion rusia EPA

Instrumentul de constrângere pentru revenirea Rusiei în limitele Tratatului Cer Deschis

Notificarea nu înseamnă retragerea automată a SUA din Tratatul care mai are o valabilitate de 6 luni, rămânând în vigoare, odată ce este semnat şi ratificat de 34 de state. Intrat în vigoare în 2002, la zece ani de la semnarea iniţială şi atunci când a fost ratificat de primele 20 de state, Tratatul Cer Deschis este semnat de toate statele membre NATO. Tratatul are la bază o propunere a preşedintelui Dwight D. Eisenhower adresată sovieticilor cu privire la promovarea transparenţei survolurilor militare de supraveghere. Însă Uniunea Sovietică a respins această propunere. Preşedintele George H.W. Bush a relansat însă ideea, după căderea URSS, iar acest pact multilateral a fost semnat în 1992.

Acţiunea Statelor Unite poate fi interpretată drept o formă de presiune şi ameninţare credibilă pentru a obţine revenirea Rusiei în cadrul prevederilor Tratatului, după ce a notificat aceste încălcări, pe linia relaţiilor bilaterale, de mai bine de un an. „Rusia nu a respectat acest tratat“, a declarat Preşedintele Donald Trump presei în grădina Casei Albe. „Deci, atât timp cât ei nu-l respectă, noi ne vom retrage“, a adăugat el. „Eu nu cred că ceea ce se va întâmpla este că ne vom retrage, iar ei vor reveni şi vor cere să negocieze un acord“, a declarat Trump, cu referire la Federaţia Rusă, principalul vinovat de punerea în pericol a Tratatului.

De altfel, ca reacţie la anunţul american, adjunctul ministrului rus de externe Aleksandr Gruşko a declarant: „Retragerea Statelor Unite din acest tratat înseamnă nu doar aplicarea unei lovituri fundamentului securităţii europene, ci şi instrumentelor securităţii militare existente şi intereselor esenţiale ale securităţii aliaţilor înşişi ai Statelor Unite. Nimic nu împiedică să se continue să se discute despre aceste probleme tehnice pe care Statele Unite le prezintă azi drept nişte pretinse încălcări din partea Rusiei“, a adăugat Gruşko, care  a acuzat Washingtonul de faptul că a sabotat „instrumentul care a servit interesele menţinerii păcii şi securităţii în Europa în ultimii 20 de ani“.

De altfel, Ambasadorii statelor membre NATO s-au reunit vineri de urgenţă, după ce Donald Trump a anunţat retragerea din Tratatul „Cer deschis“ (Open Sky), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armamentului ţărilor semnatare, acuzând Rusia de încălcarea acestuia. Aliaţii au dorit clarificări şi o poziţie unitară, chiar dacă mişcarea alimentează noi tensiuni între Washington şi Moscova. Reuniunea a fost convocată vineri după-amiază, în vederea analizării consecinţelor deciziei anunţate de către preşedintele american Donald Trump.

România susţine menţinerea Tratatului, unitatea aliată şi respectarea strictă a acordului de către Rusia

Şi Ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, l-a primit vineri, 22 mai 2020, pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, abordând tema anunţului privind retragerea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschis. Cu prilejul reuniunii, ambasadorul Zuckerman a înmânat ministrului Bogdan Aurescu informarea oficială prin care SUA anunţă oficial decizia de retragere din Tratatul Cer Deschis, care va intra în vigoare la 6 luni după data anunţului. Şeful diplomaţiei române a exprimat apreciere pentru consultările bilaterale frecvente pe tema aplicării Tratatului Cer Deschis şi a subliniat că acesta îşi menţine valoarea, România susţinând ferm Tratatul şi contribuind la acesta cu echipamente omologate la nivel aliat şi nu numai pentru misiuni de observare.

România împărtăşeşte preocuparea Statelor Unite, partener strategic şi aliat extrem de important în cadrul NATO, cu privire la implementarea selectivă pe care Federaţia Rusă a avut-o în ceea ce priveşte prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare, care nu corespund spiritului Tratatului. Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că, în contextul dat, România înţelege poziţia SUA de a se retrage din acest Tratat şi a asigurat că va depune în continuare eforturi pentru ca la nivelul Alianţei să existe o abordare unitară şi fermă, care să determine Rusia ca în următoarele 6 luni, la finalul carora ar urma ieşirea SUA din acord, să revină în cadrul său prin eliminarea restricţiilor artificiale.

De fapt, acestea au fost temele fundamentale ale dezbaterii din Consiliul Nord Atlantic la nivel de Ambasadori: anunţarea susţinerii Tratatului de către aliaţi, susţinerea poziţiei SUA relativă la încălcările Tratatului Cer Deschis de către Moscova şi mai ales nevoia de unitate aliată şi presiunile pentru ca acordul să revină în vigoare prin negocieri, cu Rusia revenind în cadrul angajamentelor stricte, fără abordări unilaterale vizând Kaliningradul, regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau constituirea unui statut special în cadrul Tratatului pentru Crimeea, odată ce anexarea peninsulei ucrainene la Rusia nu e recunoscută de nimeni şi, potrivit tratatului, survolul său este solicitat în continuare la Kiev.


FOTO 123RF

razboi rece sua rusia foto 123 rf com

Răzbunarea jocului la cacealma şi la risc maxim al Rusiei

În momentul de faţă, Federaţia Rusă are cele mai neaşteptate răspunsuri la joaca sa cu focul, cu interpretarea şi relativizarea angajamentelor sale în cadrul numeroaselor tratate de control a armamentelor strategice. Dincolo de presiunea europeană pe care o aşteaptă la adresa SUA pentru a bloca această ieşire intempestivă, totuşi Moscova constată pe propria piele schimbarea dramatică a lumii post - coronavirus pe câteva coordonate majore.

Mai întâi, ieşirea din acordurile strategice cu SUA, pas cu pas, şi semnalizarea neprelungirii anul viitor a Tratatului START3 arată şi ieşirea Rusiei din relevanţa posturii internaţionale pe care o avea, ca moştenire de la Uniunea Sovietică. De altfel, prima interesată în menţinerea în aceste tratate şi prin prisma echilibrului strategic este tot Rusia, care, potrivit evaluărilor internaţionale, trabuie să încheie perioada de serviciu şi să taie un număr important de rachete şi submarine nucleare pe care nu le poate înlăcui până în a doua parte a deceniului, 2028-2030. Această realitate putea fi compensată măcar formal de menţinerea acordului şi a nivelului de ogive nucleare, eventual scăderea lor la un nivel potrivit pentru ambii semnatari.

Dar, mai important, dispariţia acestor acorduri aduce Rusia în irelevanţă la nivelul ambiţiilor sale globale. Absenţa acestor instrumente de paritate strategică aparentă, măcar, fac ca imaginea Rusiei şi percepţia internaţională despre sine, nu mai vorbim despre imaginea faţă de propriul public, să aibă mult de pierdut. Ieşirea din acorduri sau anularea lor fac ca Rusia să nu mai poată aspira la un statut privilegiat. Iar Preşedintele Trump a comunicat explicit, în convorbirea telefonică avută, la solicitarea Preşedintelui Putin, că nu este interesat de semnarea unor acorduri decât cu China, care rămâne rivalul strategic şi partea relevantă la nivel global, nicidecum Rusia. Putin putea semna un acord trilateral, dacă ar fi convins China, însă Beijingul nu doreşte să semneze asemenea angajamente.

Această situaţie ar putea avea o semnificaţie şi mai gravă pentru Rusia lui Putin. Respectiv Sfârşitul Erei Nucleare, lansată odată cu atacurile de la Hiroshima şi Nagasaki, odată ce recursul la arma nucleară ca instrument de constrângere, de putere şi de poziţionare strategică ar intra în desuetidine sau irelevanţă: lumea consideră că utilizarea armei nucleare este vetustă, postura sa de descurajare rămâne, dar relevanţa în poziţionarea ca superputere globală sau pentru avantaje de imagine şi strategice în noua geopolitică a viitorului, post-Covid, va fi nulă.

Vânturarea armei nucleare ca ameninţare majoră la adresa unui stat sau populaţii va fi complet neadecvată, descalificantă şi caracteristică unor lideri excentrici ai sistemului internaţional, care nu preţuiesc viaţa, decenţa şi instrumentele majore de natură diplomatică, argumentele strategice şi tehnologice reale, rămânând în spaţiul vetust al Războiului Rece sau al celor care încalcă regulile neproliferării nucleare.

Rusia trebuie să realizeze că lumea post-coronavirus s-a schimbat dramatic, de fapt accelerând trenduri deja existente. Noua lume care vine se bazează pe rivalitatea economică şi strategică americano-chineză, pe acţiunile de izolare şi decuplare a Chinei de la comerţul global, relocări şi lanţuri economice care ocolesc China. Statele vor fi chemate să aleagă comerţul cu America sau cu China, şi Rusia însăşi va fi obligată să aleagă fie postura unui partener junior în Lumea Chineză, fie să rămână integrată în lumea comerţului global, organizată după regulile Noii Ordini Globale a Viitorului în siajul SUA. În ambele cazuri, Rusia redevine un actor regional cu relevanţă medie, care trebuie să-şi redeseneze relaţiile cu terţii în formule mult mai deschise şi prieteneşti, pentru a echilibra tensiunile stârnite de cei doi mari ai momentului.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite