Data de 11 septembrie 2021 nu marchează succesul trupelor americane în „războiul împotriva terorii”, aşa cum doreşte administraţia Biden să transmită, ci evidenţiază faptul că, după douăzeci de ani de la atacurile teroriste care au zguduit întreaga lume, SUA nu sunt nicidecum mai aproape de eradicarea acestei ameninţări decât erau în urmă cu douăzeci de ani.

Motivul intervenţiei SUA în Afganistan a fost unul dublu: pedepsirea teroriştilor responsabili pentru atacurile de la 11 septembrie 2011 şi eradicarea fenomenului terorist din Afganistan, cu scopul de a împiedica transformarea ţării într-o bază teroristă, de unde să fie planificate şi lansate operaţiuni ostile împotriva SUA. Da, Operaţiunea „Tridentul lui Neptun” (cunoscută şi sub numele neinspirat „Geronimo”) a avut ca rezultat lichidarea lui Osama bin Laden, însă ameninţarea teroristă este departe de a fi eradicată.

Într-o oarecare măsură, SUA nu pot fi blamate pentru decizia de retragere a trupelor. Afganistanul este un „cimitir al imperiilor”, iar decizia administraţiei Biden de a nu mai participa într-un război „fără sfârşit” a fost una previzibilă. Maniera în care este pus în aplicare planul de retragere este însă una aspru criticată, atât pe plan domestic, cât şi în rândul partenerilor externi. Retragerea militarilor americani a condus la izbucnirea unor noi focare de conflict între forţele afgane şi talibani, iar graba administraţiei SUA a lăsat populaţia Afganistanului vulnerabilă în faţa atacurilor talibanilor. În timp ce talibanii câştigă mai mult teren în faţa trupelor guvernamentale, populaţia civilă fuge din calea atacatorilor, alegând să se refugieze în ţările vecine. Izbucnirea unui război civil în Afganistan şi posibila întoarcere a talibanilor la putere este o consecinţă pe care administraţia SUA a anticipat-o, deşi nu şi-a asumat-o în mod public. Iar reinstaurarea Emiratului Islamic nu ar face decât să invalideze speranţa de a construi o naţiune în adevăratul sens al cuvântului şi le oferă elementelor de tip al-Qaeda şi Daesh şansa de a reconstrui Califatul arab după viziunea lor extremistă.

O altă consecinţă a întoarcerii talibanilor la putere va fi restrângerea abuzivă a drepturilor femeilor. Dat fiind faptul că preocuparea faţă de statutul femeii în societate este unul dintre pilonii pe care se sprijină întreaga ideologie promovată de talibani, ne putem aştepta la retrogradarea statutului femeii afgane într-o asemenea măsură încât aceasta nu va mai putea avea un rol funcţional în societate. Dacă înainte de venirea la putere a talibanilor, femeile se bucuraseră de un statut privilegiat comparativ cu cel al altor ţări vecine, regimul talibanilor a condus la apariţia unei situaţii fără precedent: femeilor le era interzis complet accesul la educaţie şi accesul pe piaţa muncii, le era îngrădit dreptul la sănătate (pentru că nu le era permis să fie consultate de un bărbat, iar doctorii erau, fireşte, cu toţii bărbaţi) şi erau supravegheate atât de strict încât până şi ferestrele casei în care se afla o femeie trebuiau vopsite cu negru pentru ca aceasta să nu fie văzută de trecători. Regimul talibanilor a dus un război împotriva femeilor şi nu avem niciun motiv să credem că, în cazul în care guvernul afgan cedează în faţa atacurilor talibanilor, acest război nu se va întoarce.

Consecinţele întoarcerii la putere a talibanilor nu atrag nicidecum o discuţie sofisticată despre drepturile femeii (în islam sau în afara lui). Dar ce se va întâmpla în cazul în care, odată cu retragerea SUA, Afganistanul se va întoarce la un regim care pune în pericol inclusiv dreptul la viaţă pentru aproximativ 50% din cetăţenii săi? Joe Biden a dispus evacuarea imediată a personalului afgan care a colaborat cu armata americană după ce aceştia au devenit ţinta directă a talibanilor prin prisma ajutorului pe care l-au furnizat americanilor. Din moment ce femeile sunt una din ţintele declarate ale ideologiei talibanilor, ce măsuri ar trebui luate în acest sens?